Către Parlamentul României,

Conform proiectului de buget pe anul 2009, Guvernul român a alocat cercetării ştiinţifice 1.413.146 mii lei, o sumă ce este cu 28% mai mică faţă de cea alocată în 2008 şi reprezintă 0,24% din Produsul Intern Brut (PIB).

Bugetul alocat pentru cercetare Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, care distribuie fondurile prin competiţie către toate tipurile de instituţii de cercetare, prin Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică (ANCS), este de 1.137.848 mii lei. Din aceştia, conform declaraţiilor vicepreşedintelui ANCS, aproximativ 260.000 mii lei reprezintă datorii ce ar fi trebuit plătite anul trecut; bugetul alocat efectiv în acest an pentru cercetare prin ANCS este deci în scădere cu 50% faţă de cel din anul anterior.

Această situaţie reprezintă o încălcare a angajamentelor Guvernului şi a principalelor partide parlamentare, precum şi a legislaţiei în vigoare. Vă solicităm prin această scrisoare sprijinul dumneavoastră pentru creşterea sumei alocată pentru cercetare, de la bugetul de stat, în 2009.

Astfel, prin Pactul Naţional pentru Educaţie partidele parlamentare s-au angajat să asigure „în perioada 2008-2013, din alocarea bugetară anuală, a minimum 6% din PIB pentru educaţie şi a minimum 1% pentru cercetare, pentru a aşeza sistemele de educaţie şi cercetare pe o temelie financiară solidă, pe durată medie şi lungă”. Pactul a fost semnat în 5 martie 2008 de către toate partidele parlamentare (PDL, PSD, PNL, UDMR, PC, grupul minorităţilor naţionale) prin preşedinţii acestora, inclusiv de către actualul Prim Ministru, domnul Emil Boc. De asemenea, Programul de Guvernare menţionează explicit: „Guvernarea va respecta Pactul naţional pentru educaţie şi va aplica strategia Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii elaborată în baza pactului naţional şi asumată de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.”

Conform OG 57/2002, aprobată prin Legea 324/2003 (Legea Cercetării), articolul 49, cu modificările la zi, „fondurile alocate anual în bugetul de stat la capitolul Cercetare ştiinţifică reprezintă o prioritate a cheltuielilor bugetare” şi „din fonduri publice se alocă sume pentru acţiuni finanţate pe bază de programe, precum şi pentru celelalte cheltuieli, stabilite în condiţiile legii, asigurându-se anual o creştere a alocaţiilor bugetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut.” Nu este deci legală o scădere a sumelor alocate pentru cercetare. Trebuie menţionat că o versiune anterioară a acestei legi prevedea explicit alocarea a minimum 0,8% din PIB pentru cercetare.

În cadrul negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat prin Documentul de poziţie privind Capitolul 17 – Ştiinţa şi cercetarea, să asigure „realizarea unei finanţări adecvate a sistemului CDTI. Estimarea ANSTI privind nivelul cheltuielilor CD în anul 2007 este de cca. 1% din PIB şi, respectiv, de cca. 150 € / cap locuitor adică 300.000 € / cercetător.” Suma alocată pentru 2009 reprezintă aproximativ 17 € / cap locuitor şi aproximativ 37.000 € / cercetător activ, deci mult sub nivelul asumat pentru anul 2007 în cadrul negocierilor pentru aderare.

De asemenea, Parlamentul European, prin rezoluţia sa din 2005 cu privire la Strategia Lisabona (P6_TA(2005)0069), recomandă tuturor statelor membre să angajeze măsuri pentru investiţii în cercetare-dezvoltare de minimum 3% din PIB, din care cel puţin 1% de la bugetul de stat.

Trebuie subliniat că actuala criză economică nu motivează o reducere a investiţiei în educaţie şi cercetare ci, din contră, investiţia în aceste domenii strategice reprezintă o soluţie de ieşire din criză. Subfinanţarea educaţiei şi cercetării, activităţi cu impact pe termen mediu şi lung, va conduce nu la rezolvarea, ci la adâncirea crizei economice, precum şi la îngustarea spectrului de soluţii pentru rezolvarea acesteia. Reducerea deliberată a nivelului competenţelor în economie prin amputarea actului de formaţie şi prin marginalizarea activităţilor ştiinţifice este ostilă oricărei strategii fiabile de redresare economică.

Astfel, Comisia Europeană, în cadrul comunicatului său „From financial crisis to recovery: A European framework for action” din 29 octombrie 2008, recomandă explicit ca măsură anti-criză „creşterea investiţiei în cercetare-dezvoltare, inovare şi educaţie” . SUA şi statele europene au inclus deja în programele lor anticriză investiţii suplimentare în cercetare şi educaţie. Astfel, Camera Reprezentanţilor din SUA a votat recent, în cadrul pachetului anticriză, acordarea unor bugete suplimentare de 3,6 miliarde dolari pentru cercetare şi 65,2 miliarde dolari pentru educaţie . În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy a indicat ca principale direcţii pentru pomparea a 175 miliarde euro în viitorii 3 ani, în sprijinul relansării economice, „investiţii în universităţi, cercetare şi mediul înconjurător” . Marea Britanie a adoptat şi ea un plan de creştere continuă, pentru următorii 4 ani, a bugetului pentru cercetare . În Germania, bugetul alocat cercetării în 2009 a crescut cu 9% faţă de cel din anul anterior .

Diminuarea drastică a bugetului cercetării, prevăzută în proiectul de buget elaborat de Guvern va afecta nu numai posibilitatea de a demara noi proiecte de cercetare, prin competiţiile programate pentru 2009 în cadrul Programului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (PNCDI) II, ci şi derularea normală a proiectelor în lucru. Consecinţa cea mai gravă a acestei diminuări a bugetului cercetării va fi însă pierderea resurselor umane din cercetare, ce va distruge practic orice posibilitate de redresare a cercetării româneşti în viitorii 5-10 ani. Vom asista la inversarea procesului de revenire în ţară a cercetătorilor români din diaspora, ce începuse timid în ultimii 2-3 ani şi la un brain-drain masiv. Ca urmare a integrării europene, este extrem de simplu pentru un cercetător din România să îşi găsească de lucru în Uniunea Europeană, având în vedere chiar multiplele oportunităţi ce apar prin investiţiile în cercetare din pachetele anticriză ale ţărilor occidentale. Această situaţie apare în contextul în care România are deja un deficit enorm de cercetători, ca urmare a subfinanţării cercetării din perioada anterioară anului 2005. Ţara are nevoie de o creştere de aproximativ 3 ori a numărului cercetătorilor pentru ajungerea la media europeană, iar acest lucru se poate face pe termen scurt numai prin atragerea unei părţi semnificative a oamenilor de ştiinţă români din străinătate, care devine acum imposibilă. Capitalul uman este cea mai importantă componentă a sistemului de cercetare, iar regenerarea lui se poate face doar în zeci de ani. Dacă construcţia unei autostrăzi sau a unei clădiri poate fi întreruptă pentru un an şi reluată apoi fără probleme, subfinanţarea cercetării chiar şi pentru un an are efecte negative care persistă timp de decade. Practic, reducerea bugetului reprezintă o distrugere premeditată a cercetării din România şi deci a competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti, în beneficiul ţărilor occidentale din Uniunea Europeană.

În acest context, vă rugăm să faceţi toate demersurile necesare pentru alocarea, de la bugetul de stat, a cel puţin 0,8% din PIB pentru cercetare pentru anul 2009 şi a cel puţin 1% din PIB pentru anul 2010. Marea majoritate a acestor fonduri trebuie alocată prin competiţie, conform bunelor practici internaţionale, prin programele derulate de ANCS. Alocarea în 2009 a unei sume mai mică decât cea din anul anterior va duce la o distrugere ireversibilă a cercetării din România.

Asociaţia noastră sprijină, de asemenea, o reformă reală a sistemului de cercetare şi învăţământ superior din România, care să ducă la un maxim de eficienţă a investiţiei publice în aceste sisteme. Ataşăm acestei scrisori o petiţie care solicită atât un buget adecvat pentru cercetare, cât şi măsuri de reformă ce vizează principalele probleme ale sistemului cercetării din România. Această petiţie a fost semnată online de peste 3.150 de persoane, majoritatea cercetători, în condiţiile în care în ţară există aproximativ 9.000 de cercetători activi. Printre semnatarii scrisorii se găsesc şi foşti miniştri, foşti secretari de stat pentru cercetare, prorectori ai unor universităţi, directori de institute de cercetare, academicieni, cercetători români de la universităţi prestigioase cum ar fi Yale, Harvard, Stanford sau MIT.
https://www.ad-astra.ro/phare/petitie/semnaturi.php

Vă trimitem, de asemenea, în continuarea acestei scrisori, şi un document cu sugestii de modificări legislative pentru reforma sistemului cercetării, dezvoltării, inovării, susţinut de asociaţia noastră.
https://www.ad-astra.ro/docs/2008_modificari_legislative_cercetare.pdf

Asociaţia Ad Astra

9 februarie 2009

——————————-

Scrisoarea în format PDF:
https://www.ad-astra.ro/docs/2009-02-09_scrisoare_parlament.pdf

Petiţia, în format PDF:
https://www.ad-astra.ro/docs/2009-02-09_petitie.pdf

Mulţumim tuturor persoanelor care s-au alăturat efortului nostru prin semnarea petiţiei lansate de Ad Astra. Rugăm semnatarii petiţiei să contribuie la sensibilizarea parlamentarilor asupra acestui subiect prin trimiterea petiţiei către parlamentarii din colegiul de care aparţin.