Inscriere cercetatori

Site nou !

Daca nu va puteti recupera parola (sau aveti alte probleme), scrieti-ne la pagina de contact. Situl vechi se gaseste la adresa old.ad-astra.ro

Facebook

Ad Astra a transmis preşedintelui ANCS o scrisoare şi petiţia semnată de peste 3.800 de persoane

Joi, 12 martie 2009, o delegaţie a asociaţiei Ad Astra, formată din Gabriel Preda (membru al consiliului director al asociaţiei) şi Mihaela Albu, s-a întâlnit cu preşedintele ANCS, dl. Gerard Jităreanu.

Reprezentanţii Ad Astra au transmis preşedintelui ANCS petiţia cu cereri de rezolvare a celor mai importante probleme ale cercetării din România, semnată de peste 3.800 de persoane ( http://www.ad-astra.ro/phare/petitie/ ) şi următoarea scrisoare, din partea asociaţiei:

Către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică,

Suma alocată cercetării de la bugetul de stat pentru 2009 a scăzut cu 28% faţă de anul precedent, fiind doar 0,25% din PIB. Atât suma alocată ANCS, cât şi sumele alocate agenţiilor din subordinea care finanţează prin competiţie proiecte de cercetare, au suferit scăderi şi mai importante. Aceste reduceri bugetare pun în pericol continuarea proiectelor în curs de derulare, creează un sentiment acut de nesiguranţă în rândul cercetătorilor care se văd chiar în situaţia de a suporta din buzunarul propriu unele sume cheltuite pentru derularea proiectelor, şi vor duce la un brain drain masiv. Plecarea din ţară a cercetătorilor români valoroşi, care îşi pot găsi rapid de lucru în ţările europene ca urmare a integrării României în EU şi a creşterii investiţiei în cercetare a ţărilor europene prin pachetele anticriză, va duce la anularea oricăror şanse de ridicare la un nivel mediu european a performanţelor cercetării din România, pentru o perioadă de ordinul zecilor de ani.

Unul din motivele acestei scăderi a investiţiei publice în cercetare este conştientizarea, de unii factori de decizie, a risipei fondurilor publice pentru cercetare care a avut loc în ultimii ani, când creşterea acestor fonduri s-a făcut fără o reformă a sistemului de cercetare. Evaluarea defectuoasă a proiectelor, în cadrul competiţiilor pentru finanţare, a făcut posibil ca să primească finanţare de ordinul milioanelor de lei pe proiect persoane care nu au avut niciodată realizări semnificative, de nivel internaţional, în cercetare, în timp ce revenirea în ţară a cercetătorilor valoroşi din diaspora a fost blocată prin bariere birocratice şi rigiditatea instituţiilor de cercetare. Aceasta a dus la rezultate mult sub nivelul aşteptat de la o astfel de creştere a finanţării.

În aceste condiţii, asociaţia Ad Astra a cercetătorilor români vă solicită să gestionaţi reducerea bugetului ANCS în aşa fel încât reducerile să nu afecteze cercetătorii cu rezultate de nivel internaţional, iar ulterior să demaraţi o reformă reală a sistemului de cercetare, pentru ca să se optimizeze eficienţa investiţiei publice în cercetare, să apară rezultate reale ale cercetării româneşti, care să fie popularizate în mass-media, şi să nu mai existe în viitor motive de reducere a bugetului de stat pentru cercetare.

În acest sens, vă solicităm următoarele:

1. Transparenţă în alocarea bugetului ANCS către agenţii şi programe
Vă solicităm să faceţi publice, prin publicarea imediată pe site-ul ANCS, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind informaţiile de interes public şi a Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, a bugetului alocat ANCS, precum şi a repartizării făcute de ANCS a acestui buget către agenţii şi programe de finanţare, prin prezentarea sumelor pentru anul 2009 şi, comparativ, a sumelor cheltuite în 2008. Vă rugăm să comunicaţi şi criteriile pe baza cărora ANCS a făcut repartizarea fondurilor pe agenţii şi programe de finanţare. Vă solicităm, de asemenea, să faceţi publice sumele deja angajate, pentru 2009 şi anii viitori, pentru proiectele câştigătoare ale competiţiilor din anii trecuţi, pe agenţii de finanţare, programe şi ani.
Deoarece domeniul cercetării industriale va beneficia de lansarea în 2009 a unor competiţii finanţate din fonduri structurale, cu un buget de 650 milioane lei, care ar putea compensa reducerea investiţiei de la bugetul de stat în cercetarea industrială, este necesar ca bugetul de stat pentru cercetare din acest an să fie direcţionat preponderent către susţinerea cercetării fundamentale.

2. Decontarea sumelor cheltuite începând cu anul 2008, aferente bugetului pe 2009
Solicităm ANCS şi agenţiilor subordonate să deconteze integral sumele aferente etapelor din proiectele de cercetare care au început în anul 2008 şi se finalizează în 2009, fiind astfel aferente anului bugetar 2009. Există multe proiecte aflate în această situaţie datorită rectificării negative a bugetului cercetării la sfârşitul anului 2008, din cauza căreia agenţiile de finanţare au solicitat mutarea sfârşitului etapelor în 2009, pentru ca cheltuielile să fie decontate în 2009. Dacă aceste cheltuieli, făcute începând cu vara 2008, într-o perioadă în care nu se cunoştea faptul că bugetul pe 2009 va fi redus, nu sunt decontate integral, ele vor trebui să fie suportate din buzunarul propriu al cercetătorilor. Un astfel de precedent ar duce la situaţia în care cercetătorii nu se vor mai angaja să deruleze proiecte în România, datorită riscului de a suporta din buzunarul propriu aceste proiecte, lucru nemaiîntâlnit în Europa. Reamintim că agenţiile de finanţare au notificat contractorii doar la sfârşitul lunii februarie 2009 că există posibilitatea reducerii bugetului şi deci trebuie reduse cheltuielile aferente anului bugetar 2009.

3. Transparenţă în reducerea bugetelor proiectelor
Solicităm ANCS şi agenţiilor subordonate să realizeze într-un mod transparent eventualele reduceri ale bugetelor proiectelor în curs de derulare, impuse de reducerea generală a bugetului cercetării, prin publicarea criteriilor de evaluare a proiectelor şi a tuturor procedurilor şi informaţiilor pe baza cărora s-au luat deciziile de reducere a bugetelor.

4. Reducerea bugetelor doar pentru proiectele cu directori fără rezultate anterioare de nivel internaţional
Solicităm ANCS şi agenţiilor subordonate să realizeze eventualele reduceri ale bugetelor proiectelor în curs de derulare doar pentru acele proiecte care, prin rezultatele anterioare ale directorilor de proiect, nu au şanse să ducă la rezultate de nivel internaţional. Deoarece aproximativ 40% din proiectele în curs de derulare sunt în această situaţie, ca urmare a evaluărilor defectuoase, întreruperea finanţării acestor proiecte va permite continuarea fără inconveniente a celorlaltor proiecte, chiar în condiţiile unui buget redus. O reducere a bugetului unui proiect aflat în derulare, ca urmare a reducerii bugetului naţional pentru cercetare, se poate face la fel de bine, din punct de vedere legal şi contractual, la 99% sau la 1% din bugetul iniţial. O modalitate rapidă de selectare a proiectelor la care se va întrerupe finanţarea, realizabilă în mai puţin de o săptămână, este următoarea: căutarea automată, în baza de date ISI / Thomson Reuters, respectiv în bazele de date ale oficiilor de brevete european, american şi japonez, a rezultatelor directorilor de proiecte, pe baza numelui acestora. În cazul directorilor de proiecte care nu au nicio publicaţie într-o revistă indexată ISI cu factor de impact, în ultimii 5 ani, sau nu au niciun brevet înregistrat la aceste oficii, se poate întrerupe finanţarea proiectelor deoarece există o probabilitate foarte mare ca aceste proiecte să nu ducă la niciun rezultat semnificativ. Pentru proiectele din domenii socio-umane, care nu sunt bine acoperite de ISI (cu excepţia economiei şi psihologiei), evaluarea va fi făcută de către comisii de experţi, de exemplu comisiile CNCSIS.
Această solicitare corespunde cererii, sprijinite de peste 3.800 de semnături (vedeţi petiţia anexată, [1]) ca alocarea de resurse de la bugetul de stat pentru cercetare să se facă doar pentru acele instituţii şi grupuri de cercetători care au rezultate reale, de nivel internaţional, şi proporţional cu importanţa acestora.
Este important de subliniat faptul că nu se poate face o evaluare a unui proiect aflat în derulare printr-o evaluare cantitativă a publicaţiilor obţinute exclusiv în timpul derulării proiectului. Procesul de evaluare şi publicare al unui rezultat ştiinţific poate dura până la 2 ani, iar cel de brevetare chiar mai mult. Promovarea recentă a unor astfel de mecanisme de evaluare de către agenţiile de evaluare denotă necunoaşterea procesului de cercetare ştiinţifică de către factorii de decizie din aceste agenţii.

5. Utilizarea evaluatorilor internaţionali pentru noile competiţii şi pentru evaluări instituţionale
Solicităm ca evaluarea prin peer review, pentru acordarea de fonduri de la bugetul de stat, a proiectelor de cercetare-dezvoltare cu bugete de peste 20 de mii euro pe an, sau a activităţii institutelor de cercetare-dezvoltare, cu excepţia celor din domenii care au un specific naţional (cum ar fi limba şi literatura română), să fie făcută de echipe compuse din experţi de nivel internaţional, în majoritate străini, pentru garantarea obiectivităţii acestor evaluări. Această solicitare este susţinută de semnăturile a peste 3.800 de cercetători (vedeţi petiţia anexată, [1]).
Peer review-ul este mecanismul fundamental de evaluare în mediul academic. Acesta implică:
– evaluarea de către colegi care au un nivel de expertiză similar cu cel necesar pentru poziţia pentru care se face evaluarea;
– evaluarea de către persoane care nu se află în situaţia de conflict de interese.
Deoarece comunitatea academică / ştiinţifică din România este relativ mică, lipsa conflictului de interese implică necesitatea utilizării preponderent a evaluatorilor din afara ţării. Majoritatea ţărilor europene, inclusiv ţări cu comunităţi ştiinţifice mult mai mari (de ex., Germania) folosesc în mod curent pentru evaluări academice echipe formate din experţi din afara ţării, tocmai din acest motiv. Condiţia necesară pentru reducerea semnificativă a subiectivismului nu este doar includerea de evaluatori străini, ci existenţa unei majorităţi de evaluatori străini. Un alt motiv pentru necesitatea utilizării evaluatorilor străini este faptul că unele domenii ştiinţifice sunt slab reprezentate în România, putând exista situaţii, în special în cazul parteneriatelor, în care proiectul reuneşte toţi specialiştii români din domeniu.
Este necesară renunţarea la procedura de selecţie a evaluatorilor doar dintr-o bază de date în care ei se înscriu voluntar, aşa cum a fost până în prezent. Evaluatorii trebuie selectaţi în special dintre autorii publicaţiilor citate în propunerea de proiect, conform bunelor practici internaţionale. Pentru a reduce numărul propunerilor de proiect, în aşa fel încât să existe resurse pentru o evaluare obiectivă a fiecărei propuneri, se pot introduce, pentru proiectele mari, criterii minimale pentru eligibilitatea directorului de proiect, cum ar fi existenţa a cel puţin unei publicaţii anterioare într-o revistă indexată ISI cu factor de impact (cu excepţia domeniilor socio-umane slab acoperite de ISI), sau a unui brevet acordat de unul din principalele oficii internaţionale, precum şi existenţa titlului de doctor. Vedeţi, pentru detalii, documentul „Cercetare performantă prin evaluare performantă: sugestii de îmbunătăţire a procesului de evaluare a proiectelor de cercetare”, anexat [3].
În cazul în care situaţia bugetului nu permite finanţarea proiectelor declarate câştigătoare la competiţiile din 2009, în condiţii identice cu proiectele în curs de derulare, solicităm reevaluarea tuturor proiectelor depuse la competiţiile din 2009, cu evaluatori internaţionali.
Deoarece nu au existat evaluări instituţionale ale instituţiilor de cercetare, în perioada post-comunistă, cu experţi internaţionali, care să ateste faptul că existenţa instituţiilor respective este justificată, este necesară realizarea unei astfel de evaluări pentru toate instituţiile de cercetare care beneficiază de finanţare de bază din fonduri publice (prin Programul Nucleu, bugetul Academiei Române, al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, al altor ministere).

6. Modificarea criteriilor de atestare / acreditare a unităţilor de cercetare, conform bunelor practici internaţionale
Solicităm ca evaluarea activităţii de cercetare din România să se facă în acord cu bunele practici internaţionale, pe baza rezultatelor ştiinţifice recunoscute de comunitatea ştiinţifică internaţională. Pentru majoritatea domeniilor ştiinţifice, acestea sunt reprezentate de publicaţiile în reviste indexate ISI.
Solicităm ca în România să nu mai fie recunoscute ca rezultate ale activităţii de cercetare, pentru acordarea de titluri ştiinţifice/academice sau justificarea cheltuirii unor fonduri de la bugetul de stat, publicaţii care nu sunt validate prin peer review de către experţi reprezentativi din comunitatea ştiinţifică internaţională. Acest gen de publicaţii includ articolele publicate în majoritatea revistelor locale, comunicările de la majoritatea conferinţelor naţionale sau pretins internaţionale la care comitetul de program este preponderent local, majoritatea cărţilor publicate în ţară. Pot exista excepţii doar pentru domeniile care au un specific naţional (cum ar fi limba şi literatura română).
Solicităm ca evaluarea activităţii de cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică din România să se facă pe baza produselor şi tehnologiilor brevetate şi pe baza veniturilor obţinute din acestea.
Solicităm ca în România să nu mai fie recunoscute ca rezultate ale activităţii de cercetare-dezvoltare, pentru acordarea de titluri ştiinţifice/academice sau justificarea cheltuirii unor fonduri de la bugetul de stat, produse, prototipuri şi tehnologii care nu sunt brevetate sau care nu sunt comercializate.
Toate aceste solicitări sunt susţinute de semnăturile a peste 3.800 de cercetători [1]. Implementarea lor ar asigura eficienţa investiţiei publice în cercetare.
Este deci necesară modificarea HG nr. 551/2007 privind atestarea / acreditarea unităţilor de cercetare, pentru eliminarea criteriilor de evaluare care nu sunt conforme bunelor practici internaţionale. În locul factorului de impact, ar trebui utilizat factorul de impact normalizat la factorul de impact median pentru domeniul revistei, pentru a se ţine cont de diferenţele dintre domenii. Vedeţi, pentru detalii, documentul „Sugestii de reglementări şi schimbări legislative pentru domeniul cercetării, dezvoltării, inovării”, anexat [2].

7. Acordarea în avans a finanţării proiectelor de cercetare
Acordarea de avansuri pentru derularea contractelor CDI finanţate din fonduri publice este în prezent restricţionată de prevederi ce impun o limită de maximum 30% din bugetul anual al proiectului pentru sumele acordate în avans. În plus, instituţiile private practic nu pot beneficia de avans, deoarece ar trebui să furnizeze nişte scrisori de garanţie bancară ce impun fie blocarea unei sume egală cu avansul (ceea ce practic anulează beneficiul unui avans), fie garanţii imobiliare ce impun costuri de evaluare şi ipotecare nejustificate. În aceste condiţii, cercetătorii, instituţiile de care aparţin sau furnizorii acestora trebuie practic să crediteze derularea proiectelor de cercetare, deşi de rezultatele acestor proiecte beneficiază nu ei, ci societatea în ansamblu. Creditele bancare nu reprezintă o alternativă, deoarece dobânda nu este deductibilă din granturile de cercetare. Derularea în bune condiţii a proiectelor este afectată grav de aceste prevederi.
Solicităm ANCS să susţină, alături de asociaţia noastră, lobby-ul către Parlament şi Ministerul Finanţelor Publice pentru modificarea articolului 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, care este la originea acestor limitări. Trebuie explorate şi posibilităţile de a impune prin lege obligativitatea includerii în bugetele anuale a sumelor angajate anterior pentru proiecte de cercetare multianuale (care să împiedice situaţiile actuale în care nu sunt bani pentru finanţarea proiectelor contractate, în curs de derulare) şi posibilitatea de reportare de la an la an a sumelor rămase necheltuite din bugetul unui an, pentru proiectele multianuale, aşa cum se procedează în alte ţări. Ulterior modificării legii finanţelor publice, va fi necesar ca ANCS să susţină modificarea hotărârilor de guvern din domeniul cercetării în care apare limita de 30% privind avansul. Vedeţi, pentru detalii suplimentare, secţiunea 5.2.2 din documentul „Sugestii de reglementări şi schimbări legislative pentru domeniul cercetării, dezvoltării, inovării”, anexat [2].
Solicitarea de transformare a sistemului actual de decontare a activităţii de cercetare într-un sistem modern de finanţare, adecvat cerinţelor Ariei Europene a Cercetării, este susţinută de peste 3.800 de cercetători; vedeţi petiţia anexată [1].

8. Simplificarea devizului cadru pentru proiectele de cercetare
Este necesară abrogarea HG nr. 1579/2002, care impune o serie de constrângeri birocratice absurde şi inutile asupra proiectelor de cercetare finanţate prin PNCDI. Solicităm utilizarea, pentru contractarea tuturor proiectelor PNCDI, a unui deviz cadru simplificat, cu un număr mic de categorii de cheltuieli (cheltuieli de personal; mobilităţi; cheltuieli de logistică; cheltuieli indirecte), fără sub-categorii suplimentare, similar celui folosit în prezent pentru proiectele derulate prin UEFISCSU. Vedeţi, pentru detalii suplimentare, secţiunea 5.2.3 din documentul „Sugestii de reglementări şi schimbări legislative pentru domeniul cercetării, dezvoltării, inovării”, anexat [2].

9. Simplificarea procedurilor aferente derulării proiectelor din cadrul PNCDI 2
Procesul de derulare a granturilor guvernamentale româneşti a înregistrat progrese semnificative în ultimii câţiva ani. Totuşi, comparativ cu bunele practici internaţionale din domeniul finanţării prin competiţie a cercetării, programele guvernamentale româneşti se caracterizează printr-o birocratizare excesivă şi inutilă. Birocraţia excesivă duce la ineficienţă. Împreună cu cele 3.800 de persoane care au semnat petiţia noastră [1], solicităm reducerea birocraţiei aferente activităţilor de cercetare, şi în special cea aferentă derulării granturilor, prin eliminarea formalităţilor inutile. Vedeţi, pentru detalii, documentul „Sugestii de îmbunătăţire a procedurilor aferente programelor PNCDI 2”, anexat [4].

10. Sprijinirea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români din diaspora
Solicităm continuarea fără întreruperi a programelor existente de reintegrare în ţară a cercetătorilor români din străinătate, concomitent cu:
– implementarea unei reforme a sistemului de finanţare care să garanteze faptul că cercetătorii cu rezultate de nivel internaţional vor continua să beneficieze, prin competiţie, de fonduri pentru cercetare, prin restrângerea accesului la fonduri (în condiţiile unor fonduri limitate) a persoanelor / grupurilor care nu au rezultate de nivel internaţional;
– eliminarea barierelor birocratice care împiedică integrarea în ţară a cercetătorilor străini sau din diaspora, cum ar fi necesitatea echivalării diplomelor, condiţionarea accesului în posturi de titluri care există doar în România, salarizarea în funcţie de vechimea în instituţii din România, etc.;
– motivarea instituţiilor de cercetare să depună eforturi pentru atragerea de cercetători valoroşi, prin evaluări instituţionale şi mecanisme de finanţare de bază care să acorde fonduri doar instituţiilor ce realizează rezultate de nivel internaţional.
Această solicitare este sprijinită de cele peste 3.800 de persoane care cer implementarea unor programe care să sprijine reîntoarcerea în ţară a cercetătorilor români din străinătate (vedeţi petiţia anexată, [1]).

11. Restructurarea consiliilor ştiinţifice ale ANCS
Situaţia dezastruoasă actuală din cercetarea românească se datorează în mare măsură şi lipsei legăturii dintre conducerea sistemului de cercetare şi, respectiv, comunitatea ştiinţifică cu rezultate de nivel internaţional din România. Atât membrii Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), cât şi cei al Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (CCCDI) ar trebui să fie desemnaţi dintre cei mai performanţi cercetători din România, conform bunelor practici internaţionale. Din păcate, în cadrul CNCSIS şi al comisiilor subordonate CNCSIS există multe persoane care nu au deloc rezultate de nivel internaţional în cercetare, iar CCCDI este format preponderent din manageri şi nu din cercetători cu rezultate de nivel internaţional. Pentru ca cercetarea românească să poată obţine rezultate de nivel internaţional, este necesar ca aceste consilii ştiinţifice să fie formate din experţi, selectaţi dintre cei mai buni cercetători români (inclusiv dintre cei care activează străinătate, dacă modul de funcţionare a consiliilor o permite), care cunosc îndeaproape practica cercetării şi deci pot lua deciziile optime care să asigure dezvoltarea cercetării româneşti.
Spre deosebire de UEFISCSU, care funcţionează sub umbrela CNCSIS, CNMP nu beneficiază de supravegherea unui consiliu ştiinţific, care să valideze deciziile luate de conducerea acestei agenţii de finanţare. După restructurarea componenţei CCCDI şi până la o restructurare completă a sistemului de cercetare, ar fi oportună plasarea CNMP sub coordonarea CCCDI.

12. Includerea asociaţiilor profesionale în rândul partenerilor sociali consultaţi periodic de către ANCS
În prezent, partenerii sociali consultaţi periodic de către ANCS sunt doar Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor în Cercetare, respectiv Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare. Ambele reprezintă în special Institutele Naţionale de Cercetare-Dezvoltare, în contextul în care acestea contribuie la doar 20% din rezultatele cercetării româneşti. Solicităm includerea în rândul partenerilor sociali ai ANCS şi a asociaţiilor profesionale ale oamenilor de ştiinţă / cercetătorilor, cum ar fi Ad Astra, Forumul Academic Român, Fulbright Alumni România, Sigma Xi România, Clubul Humboldt România, societăţile profesionale pe domenii ştiinţifice. Reprezentativitatea asociaţiei Ad Astra în rândul cercetătorilor români este dovedită de cele peste 3.800 de semnături care susţin principalele cereri ale asociaţiei (vedeţi anexa [1]).

13. Campanie anti-plagiat
Fenomenul plagiatului în mediul academic / ştiinţific este extrem de extins în România, în condiţiile în care cazuri celebre de plagiat, demonstrate în presă, au rămas nepedepsite, iar Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării nu a avut o activitate vizibilă. Solicităm restructurarea acestui consiliu şi dinamizarea activităţii acestuia: acest consiliu trebuie să instituie mecanisme prin care să solicite sesizări din partea publicului privind cazurile de plagiat, să investigheze toate aceste cazuri, să facă publice pe un site web toate cazurile depistate şi să pedepsească conform legii autorii plagiatelor.

14. Transparenţa finanţării publice a cercetării-dezvoltării
Solicităm realizarea unei baze de date publice, accesibilă online, care să cuprindă informaţii detaliate, centralizate, despre toate proiectele finanţate prin CEEX, PNCDI II, fonduri structurale pentru cercetare şi alte programe similare. În această bază de date vor fi incluse cel puţin următoarele informaţii:
– numele directorului de proiect, al responsabililor de proiect (în cazul consorţiilor) şi instituţiile implicate;
– bugetul proiectului şi suma finanţată din surse publice;
– rezumatul proiectului, durata proiectului;
– lista publicaţiilor şi brevetelor rezultate în urma proiectului.
Baza de date va permite efectuarea de căutări după diverse criterii (numele directorului de proiect, instituţie, proiecte de un anume tip, dintr-un anumit domeniu sau pe un anumit subiect) şi statistici.
Această bază de date va trebui consultată de evaluatori, în cadrul evaluării proiectelor noi propuse pentru finanţare. Aceasta va permite evitarea cazurilor de depunere repetată pentru finanţare a aceloraşi teme sau evitarea acordării de finanţări unor directori/responsabili de proiect care au beneficiat anterior de finanţare, fără rezultate.

15. Campanii de popularizare a ştiinţei
Reacţiile publicului şi ale mediului politic la reducerea recentă a bugetului cercetării au demonstrat slaba conştientizare în România a rolului major pe care ar trebui să îl joace ştiinţa în societatea modernă. Solicităm ca ANCS să înceapă derularea unor programe de finanţare a activităţilor de popularizare a ştiinţei. Este necesar ca proiectele din cadrul acestor programe să poată fi derulate nu numai de instituţii care au ca obiect de activitate cercetarea, dar şi de instituţii din domeniul mass-media sau asociaţii profesionale ale oamenilor de ştiinţă.

16. Poziţionarea echitabilă a ANCS în raport cu toate tipurile de instituţii de cercetare
Din motive istorice şi din cauza faptului că ANCS este atât finanţator al sistemului de cercetare (în ansamblul său), cât şi coordonator a mai multor Institute Naţionale de Cercetare Dezvoltare (ceea ce reprezintă un conflict de interese), ANCS favorizează în prezent INCD-urile în raport cu celelalte tipuri de instituţii de cercetare. De exemplu, în ciuda faptului că toate tipurile de unităţi de cercetare au trecut prin procesul de atestare / acreditare, iar Legea cercetării prevede că toate instituţiile publice acreditate ca fiind de interes naţional au acces la Programul Nucleu, în continuare ANCS a acordat doar INCD-urilor posibilitatea de a accesa acest program.
Este necesară externalizarea coordonării INCD-urilor către o direcţie separată de ANCS, precum şi înfiinţarea de mecanisme de alocare a finanţării de bază a instituţiilor publice, acreditate, de cercetare, care să fie nepărtinitoare în raport cu tipul instituţiei.

17. Restructurarea sistemului de cercetare
Solicităm aplicarea, în termen de 1-3 ani, a măsurilor de restructurare a sistemului de cercetare prevăzute în documentul „Sugestii de reglementări şi schimbări legislative pentru domeniul cercetării, dezvoltării, inovării”, anexat. Aceste măsuri ar asigura echitatea şi eficienţa alocării finanţării de bază a instituţiilor de cercetare, precum şi nişte mecanisme eficiente, conforme bunelor practici internaţionale, de alocare competiţională a fondurilor publice pentru cercetare.

Ne exprimăm speranţa că ANCS va onora cererile noastre în timp cât mai scurt, având în vedere gravitatea situaţiei în care se află cercetarea din România. Asociaţia noastră va continua campania de presă şi de sensibilizare a factorilor politici din România pentru salvarea cercetării româneşti. Sperăm că ANCS ni se va alătura în acest efort şi că vă putem considera un partener real în reformarea sistemului de cercetare ştiinţifică din România.

Anexe:

1. Petiţie pentru rezolvarea unor probleme importante ale cercetării din România – semnată online de peste 3.800 de persoane. http://www.ad-astra.ro/phare/petitie/
2. Răzvan V. Florian, Daniel David, Dragoş Ciuparu, Diana Szedlacsek, Ştefan Szedlacsek, Dorel Banabic, Alexandru D. Corlan, Nicuşor Dan, Petre T. Frangopol, Daniel Funeriu, Mihai Ionac, Tudor Luchian, Mircea Miclea, Raul C. Mureşan, Eugen Stamate. Sugestii de reglementări şi schimbări legislative pentru domeniul cercetării, dezvoltării, inovării. Document de lucru pentru realizarea raportului „România educaţiei, România cercetării”, raport realizat de Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării, 2008.
http://www.ad-astra.ro/docs/2008_modificari_legislative_cercetare.pdf
3. Asociaţia Ad Astra, Cercetare performantă prin evaluare performantă: sugestii de îmbunătăţire a procesului de evaluare a proiectelor de cercetare, 2009. http://www.ad-astra.ro/docs/2009_02_evaluare_performanta.pdf
4. Asociaţia Ad Astra, Sugestii de îmbunătăţire a procedurilor aferente programelor PNCDI 2, 2008. http://www.ad-astra.ro/docs/2008_01_sugestii_PNCDI2.pdf

Asociaţia Ad Astra a cercetătorilor români