Inscriere cercetatori

Premii Ad Astra

premii Ad Astra

Asociația Ad Astra a anunțat câștigătorii Premiilor Ad Astra 2022: http://premii.ad-astra.ro/. Proiectul și-a propus identificarea și popularizarea modelelor de succes, a rezultatelor excepționale ale cercetătorilor români din țară și din afara ei.

Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani lanseaza BAZA DE DATE A CERCETATORILOR ROMANI DIN DIASPORA. Scopul acestei baze de date este aceea de a stimula colaborarea dintre cercetatorii romani de peste hotare dar si cu cercetatorii din Romania. Cercetatorii care doresc sa fie nominalizati in aceasta baza de date sunt rugati sa trimita un email la cristian.presura@gmail.com

Experienţele cercetătorilor care au revenit în România din străinătate

http://www.cncsis.ro/comunicare/pov_revenire.pdf

Citate:

„Timpul necesar pentru a avea în laborator produsul de care aveam nevoie era de maxim 5 zile (timpul de livrare). În România am aflat că eu, ca director, nu am nici un control al banilor în vederea îndeplinirii obiectivelor pe care mi le-am propus, nu am nici o responsablitate deoarece pentru orice achiziţie, şi cea mai simplă, achiziţie directă, îmi trebuie cel putin 3 documente, referat de necesitate, notă justificativă şi notă de fundamentare, pe fiecare dintre aceste documente există cel puţin alte 3 semnături, începând cu rectorul Universităţii şi terminând cu biroul contecios!” (Bercu Vasile)

„În concluzie, dupa 7 ani petrecuţi în străinătate în scopul formării mele ca şi cercetător, m-am reîntors în patria mumă şi aici îndeplinesc o muncă pe care „dincolo” o face o secretară, atâta timp cât partea de cercetare tot în (colaborare cu) laboratoarele din străinătate o realizez.” (Radu Blaga)

„Cred că în ceea ce mă priveşte cel mai dificil a fost într-o prima fază accesul la informaţiile existente legate de tematica cercetării. De multe ori nu înţelegeam dacă informaţiile respective nu există sau sunt mai greu de obţinut, considerând că argumentul cercetării este unul sensibil.” (Cocarta Diana Mariana)

„Odată cu aprobarea finanţării proiectului propus de mine au inceput să apară şi probleme, generate de către membrii din conducerea şi departamentul administrativ al institutului. La acel moment, s-a decis, într-un mod arbitrar (dat fiind faptul că doar proiectele PNCDI-II au fost afectate), creşterea nivelului regiei până la nişte valori care au afectat sensibil sumele disponibile pentru efectuarea activităţii de cercetare. În al doilea rând, s-a luat decizia, tot la nivel de institut, ca să nu se accepte salarii conform grilelor PNCDI-II ci la nivele sensibil mai mici, motivaţia invocată fiind nevoia unei solidarităţi cu grupurile de cercetare care nu au reuşit să obţină finanţare PNCDI-II.” (Cozma Mircea Dan)

„În primul an de contract, raportarea se face la două luni şi jumătate de la începerea contractului, iar achiziţionarea prin licitaţie a unor echipamente implică un minim de 72 de zile, conform informatiilor primite de la administraţia universităţii.” (Mihai Dimian)

„M-am intrebat mereu de ce formularele de proiect sunt şi în limba română, cel puţin în cazul ştiinţelor exacte, unde marea majoritate a publicaţiilor sunt în limba engleză. […] A te autotraduce este în cele mai multe cazuri o muncă dublă esenţial inutilă.” (Gălăţanu Andrei)

„Din păcate sistemul de achiziţie este precar. Licitaţiile constituie un proces greoi prin care achiziţionarea instrumentelor este întârziată şi implicit se înregistrează un decalaj al etapelor propuse. […] De cele mai multe ori comandăm un produs şi ceea ce primim are caracteristici uşor diferite comparativ cu ceea ce am fi dorit.” (Grădinaru Vasile Robert)

„Pentru ca situaţia să fie şi mai tragică, birocraţia românească ne omoară şi mai rău”. „Concluzie finală şi aviz amatorilor de reîntoarcere în România:
1. bani există pentru cercetare,
2. avem birocraţie multă şi inutilă
3. să aveţi nervii tari (pe mine încep să mă lase)” (Liviu Ignat)

„Condiţiile de cercetare din ţară pot spune că s-au schimbat radical în ultimii 5 ani. În anumite circumstanţe este mai rentabilă ocuparea unui post în ţară decât în străinătate.” (Ionescu Bogdan Emanuel)

„Consider că prin câştigarea proiectului de cercetare din cadrul programului CEEX Modulul 2 am avut o şansă deosebită de a reveni în ţară şi să mă reintegrez fără a întâmpina problemele unui român ce se întoarce pe cont propriu în ţară.” (Munteanu Florentina Daniela)

„La contractare am fost şocat de necesitatea detalierii atât de minuţioase a etapelor proiectului, obiectivelor, activităţilor şi categoriilor de buget pe activităţi. Aşa ceva nu există nicăieri în lume. […] Spre marea mea surprindere, proiectul era planificat CONTABIL iar nu ŞTIINŢIFIC. […] Revenirea mea in tara a fost, cred eu, un succes. In pofida dificultatilor foarte mari pe care le-am intampinat, nu regret deloc decizia luata si sunt optimist cu privire la viitor. Pana la urma, depinde de fiecare dintre noi ca sistemul actual sa fie schimbat si imbunatatit si consider ca un cercetator trebuie sa dispuna de mult curaj, de perseverenta, si in primul rand de dorinta de a construi.” (Raul Mureşan)

„Aici toate păreau „bune şi frumoase” până în momentul în care m-am trezit cu aparatele pe jos, deoarece mi se pusese la dispoziţie un spaţiu care nu aparţinea centrului, dar se dorea acapararea de la cei care îl amenajaseră. […] Pe durata celor doi ani mi s-a spus aproape zilnic că în România nu se poate face cercetare şi că nu mă pot reintegra. Ambele afirmaţii s-au dovedit ulterior a fi false.” (Neagoe Aurora Daniela)

„Sprijin foarte bun din partea conducerii universităţii, în general am avut o comunicare bună cu administraţia universităţii, am avut o comunicare excelentă cu CNCSIS şi persoanele de contact pentru acest program, am întampinat unele greutăţi la implementarea proiectului la facultate, foarte dificilă a fost etapa de achiziţie a echipamentului necesar derulării proiectului.” (Roşca Aura)

„Am revenit cu mult entuziasm şi cu incredere că Dumnezeu mă va folosi ca cercetător în România.” (Tănase Carmen Alexandra)

„Cu tristeţe constat lipsa unui management modern în acest institut şi persistenţa unei mentalităţi de tip comunist, similare celei de acum 10-15 ani, în care lipsa de transparenţă în manevrarea fondurilor, birocraţia excesivă, nefolosirea mijloacelor de comunicare şi informare electronice în interiorul institutului, superficialitatea cu care sunt întocmite unele acte de însemnatate majoră, precum contracte de muncă, contracte de achiziţie cu valoare mare, lipsa de respect pentru valoarea profesională, precum şi lipsa de initiaţiva pentru a rezolva chestiuni extrem de necesare, sunt câteva din trăsături.” (Ticoş Cătălin)