Către Guvernul României,

Asociaţia Ad Astra a oamenilor de ştiinţă români apreciază intenţiile Guvernului de a promova, în condiţiile crizei economice, o politică bugetară echilibrată, inclusiv prin eliminarea cheltuielilor nejustificate şi alocarea de fonduri către domenii considerate de interes strategic, în special către educaţie şi cercetare.

În acest context, vă solicităm să alocaţi pentru anul 2010, de la bugetul de stat, cel puţin 1% din PIB pentru cercetare, conform prevederilor Pactului Naţional pentru Educaţie, Legii Cercetării şi angajamentelor României faţă de forurile europene.

Astfel, prin Pactul Naţional pentru Educaţie partidele parlamentare s-au angajat să asigure „în perioada 2008-2013, din alocarea bugetară anuală, a minimum 6% din PIB pentru educaţie şi a minimum 1% pentru cercetare, pentru a aşeza sistemele de educaţie şi cercetare pe o temelie financiară solidă, pe durată medie şi lungă”.[1] Pactul a fost semnat în 5 martie 2008 de către toate partidele parlamentare (PDL, PSD, PNL, UDMR, PC, grupul minorităţilor naţionale) prin preşedinţii acestora, inclusiv de către actualul Prim Ministru, domnul Emil Boc. Pactul a fost semnat, de asemenea, de fostul şi actualul Preşedinte, domnul Traian Băsescu.

Conform OG 57/2002, aprobată prin Legea 324/2003 (Legea Cercetării), articolul 49, cu modificările la zi, „fondurile alocate anual în bugetul de stat la capitolul Cercetare ştiinţifică reprezintă o prioritate a cheltuielilor bugetare” şi „din fonduri publice se alocă sume pentru acţiuni finanţate pe bază de programe, precum şi pentru celelalte cheltuieli, stabilite în condiţiile legii, asigurându-se anual o creştere a alocaţiilor bugetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut.”

În cadrul negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat prin Documentul de poziţie privind Capitolul 17 – Ştiinţa şi cercetarea, să asigure „realizarea unei finanţări adecvate a sistemului CDTI [Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare]. Estimarea ANSTI privind nivelul cheltuielilor CD [Cercetare-Dezvoltare] în anul 2007 este de cca. 1% din PIB şi, respectiv, de cca. 150 € / cap locuitor adică 300.000 € / cercetător.”[2] Suma asumată în cadrul negocierilor pentru aderare pentru a fi alocată cercetării este deci de 3,3 miliarde € anual.

În protocolul încheiat între România şi Comisia Europeană (CE) în 23 iunie 2009, privind acordarea de către CE a unui împrumut de până la 5 miliarde € ţării noastre, împrumutul a fost condiţionat de angajamentul României de a „creşte eficienţa şi eficacitatea cheltuielilor publice pentru cercetare-dezvoltare, asigurând finanţare adecvată pentru proiectele şi programele de cercetare în curs de desfăşurare”[3]. Programele de cercetare în curs de desfăşurare sunt, în principal, cele din cadrul Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (PNCDI) II, stabilit prin H.G. nr. 475/2007, care prevede alocarea de la bugetul de stat a unor sume de până la 15 miliarde lei pentru perioada 2007-2013, rezultând o medie anuală de 2,14 miliarde lei. În afara bugetului PNCDI II, derulat prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării / Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, bugetul cercetării cuprinde, în plus, bugetele alocate pentru cercetare Academiei Române şi altor ordonatori de credite.

De asemenea, Parlamentul European, prin rezoluţia sa din 2005 cu privire la Strategia Lisabona (P6_TA(2005)0069), recomandă tuturor statelor membre să angajeze măsuri pentru investiţii în cercetare-dezvoltare de minimum 3% din PIB, din care cel puţin 1% de la bugetul de stat.[4]

Trebuie subliniat că actuala criză economică nu motivează o reducere a investiţiei în educaţie şi cercetare ci, din contră, investiţia în aceste domenii strategice reprezintă o soluţie de ieşire din criză.

Astfel, Comisia Europeană, în cadrul comunicatului său „From financial crisis to recovery: A European framework for action” din 29 octombrie 2008, recomandă explicit ca măsură anti-criză „creşterea investiţiei în cercetare-dezvoltare, inovare şi educaţie”[5]. SUA şi statele europene au inclus deja în programele lor anticriză investiţii suplimentare în cercetare şi educaţie. De exemplu, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a anunţat în decembrie 2009 că principalii beneficiari al noului program naţional francez de 35 de miliarde de euro pentru relansarea economiei sunt învăţământul superior şi cercetarea[6].

Subfinanţarea educaţiei şi cercetării, activităţi cu impact pe termen mediu şi lung, ar conduce nu la rezolvarea, ci la adâncirea crizei economice, precum şi la îngustarea spectrului de soluţii pentru rezolvarea acesteia. Reducerea deliberată a nivelului competenţelor în economie prin amputarea actului de formaţie şi prin marginalizarea activităţilor ştiinţifice este ostilă oricărei strategii fiabile de redresare economică.

Asociaţia Ad Astra a oamenilor de ştiinţă români din întreaga lume
www.ad-astra.ro
Cod fiscal 14905018 – Înregistrată cu nr. 74/2002 la Judecătoria Cluj-Napoca

[1] http://www.presidency.ro/static/ordine/Pactul_National_pentru_Educatie.pdf

[2] http://www.clr.ro/menu1/Capitole%20negociere/CAP17-DP.pdf

[3] http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2009-06-23-5853108-0-memorandumul-imprumut-comisia-europeana.pdf

[4] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P6-TA-2005-0069+0+DOC+PDF+V0//EN

[5] http://ec.europa.eu/commission_barroso/president/pdf/COMM_20081029.pdf

[6] http://www.cotidianul.ro/universitatile_si_cercetarea_prioritati_in_timp_de_criza-105426.html