Inscriere cercetatori

Site nou !

Daca nu va puteti recupera parola (sau aveti alte probleme), scrieti-ne la pagina de contact. Situl vechi se gaseste la adresa old.ad-astra.ro

Facebook

„In Extremis” Postare Blog : Apel-petitie catre rectorii universitatilor din Romania

Acest apel-petitie este deschis oricarui cetatean roman (semnaturi sunt colectate la www.petitieonline.ro/petitie-p09977063.html) si este adresat rectorilor universitatilor Romaniei. Domnilor si Doamnelor Rectori va rugam sa faceti publice cat mai rapid posibil cv-urile dumneavoastra stiintifice actualizate, care sa cuprinda printre altele numarul total de publicatii in jurnalele din fluxul principal (indexate de baza de date ISI-Thomson), numar de citari, numar de autocitari, si Hirsch index (pentru acesta din urma a se vedea definitia la e.g., en.wikipedia.org/wiki/H-index) si o analiza generala a realizarilor dumneavoastra stiintifice si manageriale. Astfel puteti deveni modele de transparenta a analizei performantei stiintifice pentru intreaga comunitate universitara din Romania pe care dealtfel o conduceti. Un exemplu este cel al rectorului Universitatii Caroline din Praga, dr. Václav Hampl, prezentat la homepage.mac.com/hampl/VH_CV.pdf. In cazul rectorilor din disciplinele umaniste ne permitem sa recomandam urmatoarele criterii:
www.ad-astra.ro/posts/view_post.php?post_id=1416&lang=en.

Rectorul unei universitati trebuie, in primul rand, „sa stie meserie”, asemenea directorului unui spital sau fermierului care cultiva grau sau creste animale; in mediul universitar, „as sti meserie” inseamna a avea sau a fi avut productivitate stiintifica si prestigiu profesional. Pornind de la aceasta premiza, am efectuat o analiza a productivitatii stiintifice a rectorilor universitatilor din Romania, urmarind atat numarul articolelor stiintifice publicate cat si impactul acestor publicatii exprimat prin citari – masura a folosului adus de munca autorilor comunitatii academice din care fac parte.

Pentru aceasta analiza am folosit publicatiile din baza de date ISI-Thomson, avand ca autori persoanele care fac parte din Consiliul National al Rectorilor (ori CNR, conform listei publicate la adresa consiliulrectorilor.ro) si care provin din discipline ce se preteaza unei analize scientometrice. Cateva observatii preliminare: lista publicata de CNR include o persoana decedata (deci lista nu a fost actualizata de la sfarsitul anului 2008), profilurile membrilor CNR nu contin nici o prezentare a activitatii acestora, iar ultima rezolutie postata la „Noutati” dateaza din aprilie 2010. Din analiza noastra lipsesc (pentru motivul enuntat mai sus) disciplinele umaniste, artele, stiintele juridice, precum si institutiile academice militare si religioase, unde o astfel de analiza trebuie sa foloseasca criterii specifice.

Dintre cei 48 de rectori luati in considerare, 29 au publicat mai putin de 5 (cinci) articole de specialitate (a se vedea tabelul 1). Daca pornim de la ipoteza ca, indiferent de specialitate, un om de stiinta activ ar trebui sa publice, in medie, macar un articol pe an, rezulta ca 60% din universitatile din Romania sunt conduse de persoane cu o activitate stiintifica ce corespunde mai degraba nivelului unui incepator. Daca mergem mai departe si luam in considerare calitatea si folosul (reflectate in numarul de citari) productiei stiintifice a autorilor analizati, situatia devine dramatica. Doar 8 din cei 48 rectori au adunat mai mult de 5 citari in intreaga cariera – care include, sa ne reamintim, 20 de ani de libertate si acces la informatie stiintifica, la care se adauga avansul tehnologiei informatiei care usureaza considerabil publicarea in reviste cu vizibilitate. Dintre acesti 8 rectori, doar 3 au adunat mai multe citari pe lucrari decat numarul total al acestora, insemnand ca fiecare lucrare a folosit cel putin unui alt coleg lucrand in ramura respectiva a stiintelor.

Nu am inclus in raportul de mai sus pe doamna prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu, presedintele CNR. In schimb, am analizat rectorii universitatilor de varf din fostele tari comuniste pentru a facilita comparatiile intre tari cu o istorie recenta asemanatoare. O analiza succinta a activitatii sale stiintifice ne arata ca doamna Andronescu merita pe deplin presedintia CNR din acest punct de vedere: a publicat mult (62 de lucrari indexate de ISI) si cu utilitate medie pentru disciplina in care lucreaza (85 de citari, H-index=5). La o analiza mai in detaliu, constatam insa ca 30 dintre citari sunt autocitari si multe dintre celelalte au aparut in reviste, romanesti sau straine, de nivel modest. In comparatie cu colegii domniei sale din alte tari post-comuniste, multi dintre ei personalitati recunoscute pe plan international, doamna Andronescu face o figura modesta (vezi tabelul 2).

Cu limitarile impuse de baza de date internationala folosita, este foarte posibil ca analiza noastra sa fie incompleta si sa nedreptateasca vreunul sau chiar intregul corp de rectori din Romania. De aceea, invitam pe Domniile Lor sa-si faca publice cv-urile cu elementele scientometrice calculate. Acest demers este motivat nu doar de functia pe care o exercita persoanele respective, dar si de rolul important pe care si-l asuma CNR, prin contributia ce va fi adusa la implementarea reformelor prevazute de noua Lege a Educatiei Nationale. Pozitiile codase ale sistemului educational romanesc in ultimii ani ne intaresc convingerea ca un rector nu poate avea succes ca manager daca nu a fost intai un universitar de succes. Daca exista exemple in sens contrar in Romania de astazi am dori sa le stim!

„in extremis” (L. Giosan)