Inscriere cercetatori

Site nou !

Daca nu va puteti recupera parola (sau aveti alte probleme), scrieti-ne la pagina de contact. Situl vechi se gaseste la adresa old.ad-astra.ro

Facebook

Replica Asociaţiei Ad Astra la interviul acordat ziarului Gândul de preşedintele ANCSI, dl Tudor Prisecaru, pe 21 aprilie 2015

Bucureşti 26 aprilie 2015

În legătură cu interviul acordat pe data de 21 aprilie 2015 ziarului „Gândul” de către Tudor Prisecaru – secretar de stat pentru cercetare – Asociaţia Ad Astra apreciază disponibilitatea domniei sale, în calitate de reprezentant de prim rang al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS), de a face public punctul de vedere al Guvernului faţă de problemele actuale ale sistemului de cercetare din Romania.

Chiar dacă în interviul amintit au fost anunţate şi intenţii care pot avea un ecou pozitiv în mediul cercetării – de pildă prezumtiva reducere cu 50% a impozitului pe profit pentru firmele implicate în activităţi de cercetare aplicativă -, ne exprimăm profunda îngrijorare şi nemulţumire faţă de următoarele afirmaţii din răspunsurile domnului Tudor Prisecaru:

1.) Se afirmă că prin facilităţile fiscale acordate firmelor implicate în activităţi de cercetare-dezvoltare „vor fi scoşi la suprafaţă cercetătorii din companiile private”. Este însă posibil ca, în lipsa unor reglementări clare, Guvernul să subvenţioneze, de fapt, prin aceste stimulente financiare, activitatea în străinătate a unor companii internaţionale. În acest context, am dori să ştim care a fost suma totală, reprezentând stimulente fiscale, acordată pentru activităţile de cercetare-dezvoltare în anul 2014, şi cât reprezintă din această sumă stimulentele pentru activităţi de cercetare-dezvoltare efectuate în România, respectiv în afara teritoriului naţional.

2.) Este lăudabilă intenţia MECS de a apela la condiţii de eligibilitate pentru cei care vor aplica pentru proiecte mari de infrastructură. Ne scapă însă raţiunea pentru care a fost nevoie de intervenţia Comisiei Europene pentru a impune acest lucru. De asemenea, nu înţelegem de ce în această situaţie este posibilă utilizarea calificativelor rezultate în urma clasificării institutelor de cercetare şi a universităţilor, în timp ce aceste calificative nu sunt folosite la repartiţia fondurilor de cercetare pentru institute şi universităţi, aşa cum a fost prevăzut prin lege.

3.) Reprezentantul oficial al Guvernului afirmă că în România ar exista doar 46 institute de cercetare, în condiţiile în care doar Academia Română are în subordinea sa peste 60 entităţi naţionale de cercetare. La acestea se adăugă INCD-urile aflate în administrarea ANCSI şi multe alte institute de cercetare cu varii forme de organizare.

4.) Din interviul amintit se desprinde ideea falsă că singura problemă a cercetării româneşti ar fi reprezentată de insuficienţa evaluatorilor pentru aplicaţiile din cadrul programelor naţionale de cercetare. În legătură cu aceasta, reamintim domnului secretar de stat că eliminarea criteriilor de eligibilitate stabilite de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) în anii 2011-2012 a fost făcută chiar în timpul mandatului domniei sale. Criteriile respective impuneau îndeplinirea unor condiţii de minimă vizibilitate ştiinţifică a aplicantului, drept garanţie pentru reuşita proiectului. Eliminarea acestor criterii a avut ca rezultat creşterea exponenţială a numărului de aplicaţii. Totodată, prin impunerea unei proceduri complicate de înscriere în noua baza de date a evaluatorilor, ANCSI a descurajat în mod deliberat recrutarea unui număr suficient de experţi calificaţi pentru evaluarea aplicaţiilor din cadrul programului „Tinere echipe”. Ne exprimăm surprinderea că în prezent, conform afirmaţiilor domnului secretar de stat, există doar circa 1.000 evaluatori, în timp ce în 2012, potrivit informaţiilor de pe pagina web UEFISCDI, numărul de experţi implicaţi în evaluarea aplicaţiilor a fost de circa 1.600, doar la competiţia „Idei”. Aceşti evaluatori au fost selecţionaţi de către personalul UEFISCDI în 2011-2012, pe baza informaţiilor existente în baza de date Web of Science, şi validaţi de către CNCS în aceeaşi perioadă.

5.) Este deosebit de regretabil faptul că o persoană din Guvern, mandatată cu gestionarea cercetării ştiinţifice, nu cunoaşte numărul exact al cercetătorilor din România. Asociaţia Ad Astra a întocmit în 2008 Cartea Albă a Cercetării din România. Îi invităm pe responsabilii din MECS să o consulte. În anul amintit existau circa 9.000 autori corespondenţi cu afiliere la o universitate sau institut de cercetare din România. Ar fi salutabil faptul dacă ANCSI ar aloca fondurile necesare pentru actualizarea acestei Cărţi Albe.

6.) Domnul secretar de stat lasă să se înţeleagă faptul că venitul mediu al cercetătorilor în România este de 3.000 lei lunar, ba că ar ajunge la 5.000 lei în unele institute de cercetare. Mai mult, în interviul discutat se afirmă că un director de proiect câştigă 4.300 euro lunar. În legătură cu prima parte a acestor afirmaţii, ne simţim datori să aducem la cunoştinţa preşedintelui ANCSI faptul că, în România, un cercetător cu doctorat are un venit lunar cuprins între 1.500 şi 1.600 lei. Cât priveşte cifra de 4.300 euro, aceasta se referă doar la plafonul salarial brut maxim stabilit prin lege pentru un cercetător angajat în proiecte de cercetare naţionale sau europene şi nicidecum la salariile care sunt încasate în mod obişnuit. Pentru a fi credibil, domnul Tudor Prisecaru ar trebui să opereze cu cifre exacte privind numărul cercetătorilor care au astfel de venituri lunare. Considerăm că invocarea unor presupuse salarii obţinute de cercetătorii români reprezintă o gravă manipulare a opiniei publice.

7.) Este deosebit de gravă afirmaţia unui reprezentant oficial al Guvernului potrivit căreia prevederea Legii Educaţiei Naţionale (lege organică) privind alocarea anuală a 1% din PIB pentru cercetare nu are un caracter imperativ. Considerăm că prevederile legale sunt obligatorii pentru întreaga putere executivă, inclusiv pentru instituţiile abilitate cu organizarea procesului educaţional şi de cercetare.

8.) Intenţia anunţată a MECS de a limita numărul aplicaţiilor din partea unei universităţi, anunţată prin interviul amintit, va avea ca efect de durată scăderea performanţelor ştiinţifice ale cercetătorilor români şi instaurarea unei atmosfere de autosuficienţă în majoritatea centrelor de cercetare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru noul principiu de recrutare a membrilor în consiliile naţionale consultative.

9.) Domnul Tudor Prisecaru afirmă „că nu se poate realiza decât o competiţie mare pe an şi una-două mai mici”. Dacă este aşa, îi adresăm domnului Tudor Prisecaru întrebarea cum de a fost posibil ca în 2011-2012 să fie organizate şi duse la bun sfârşit mai multe competiţii „mari” şi „mici”, în cadrul următoarelor programe: „Idei – Proiecte de cercetare exploratorie” / „Idei – Proiecte complexe de cercetare exploratorie”; „Tinere echipe”; „Cercetare postdoctorală”; „Parteneriate”; „Workshop-uri exploratorii” etc. Reamintim domniei sale că în 2014 nu a fost lansată nici o competiţie „mare”, ci doar una „mică”, cea pentru „Tinere echipe”. Ne întrebăm cum explică domnia sa, în calitate de preşedinte al ANCSI, acest lucru. În condiţiile în care se afirmă că programul „Tinere echipe” s-ar desfăşura în conformitate cu proiecţia stabilită iniţial, suntem nevoiţi să reamintim şi faptul că, potrivit obligaţiilor asumate la lansarea competiţiei amintite, prin Ordinul MECS Nr. 631/10.11.2014, în prezent ar fi trebuit să ne aflăm în etapa de negociere a contractelor şi nu în cea de identificare a evaluatorilor.

10.) Este greu de înţeles afirmaţia că „a sta şi a veni competiţia peste tine, şi a aplica cu şansele de succes care sunt, mi se pare deja o chestie cam riscantă”. I-am fi recunoscători domnului secretar de stat dacă ar veni cu precizări suplimentare în acest sens.

11.) În sfârşit, dar nu în ultimul rând, comunitatea ştiinţifică din România ar trebui să ştie de ce nu a fost demarată până în prezent Strategia Naţională de Cercetare-Dezvoltare pentru perioada 2014-2120 şi de cât timp mai are nevoie MECS pentru avizarea acesteia. A fost una dintre întrebările centrale din interviul amintit, la care domnul Tudor Prisecaru nu a putut da un răspuns clar.

Asociaţia Ad Astra

=============
Interviul aici:
http://www.gandul.info/interviurile-gandul/guvernul-vrea-sa-ii-scoata-la-suprafata-pe-cerc
etatorii-din-companiile-private-secretar-de-stat-firmele-care-fac-cercetare-vor-primi-o-de
ducere-de-50-din-impozitul-pe-profit-14128608