Către,
Domnul Klaus Iohannis
Preşedintele României

Administraţia prezidenţială
Palatul Cotroceni
Bulevardul Geniului nr. 1-3
Sector 6, Bucureşti, România

Data: 18.05.2015

Domnule Preşedinte,

Conform legii cercetării (OG57/2002), activitatea de cercetare din România se desfăşoară în baza unor strategii naţionale şi, în principal, a unor planuri naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi a altor instrumente de operaţionalizare a strategiei (programe structurale, planuri sectoriale şi altele). Strategia şi planul naţional de cercetare şi dezvoltare sunt hotărâri de guvern în baza cărora, în esenţă, se desfăşoară competiţii naţionale de proiecte.
Intervalele pentru care se fac strategiile şi planurile naţionale se suprapun peste intervalele de programare ale Uniunii Europene, adică 2007 – 2013, 2014 – 2020 etc. În mod firesc, fiecare dintre acestea ar trebui întocmite înaintea intervalului respectiv, urmând să intre în vigoare în primul an al intervalului, în sensul că în acel an se lansează primele competiţii din cadrul acelui plan.
În anul 2014 a fost adoptată, cu întârziere (în octombrie) strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare, HG 929/2014. Ar fi trebuit să urmeze adoptarea planului naţional, printr-o altă hotărâre de guvern, fapt care nu s-a petrecut însă nici până astăzi. Astfel, nici în 2014 şi nici în 2015 nu s-au organizat, şi nici nu se anunţă măcar că se vor organiza competiţii de finanţare ale proiectelor de cercetare în cadrul strategiei curente (2014–2020). De la un astfel de anunţ trece în mod obişnuit aproximativ un an până când proiectele sunt contractate şi începe activitatea propriuzisă de cercetare, de unde rezultă că finanţările corespunzătoare strategiei 2014 – 2020 mai pot începe, cel mai devreme, în 2016.
Această situaţie are consecinţe grave de natură a vulnerabiliza societatea şi statul roman. Teme şi necesităţi de cercetare şi dezvoltare apar tot timpul, în toate domeniile de activitate, şi trebuie să existe în fiecare an oportunitatea de a demara astfel de proiecte, prin instrumente de finanţare corespunzătoare diverselor tipuri de cercetări. În lipsa acestora nu se pot rezolva probleme importante, de interes public, şi de asemenea nu se poate atrage personalul de înaltă calificare necesar menţinerii grupurilor de cercetare, personal care migrează fie în alte domenii, fie în străinătate. Administraţia, fără cercetare, funcţionează cu ochii închişi.
Considerăm că blocarea de facto a activităţii de cercetare finanţate competiţional pentru mai mult de un an, prin neintocmirea şi neadoptarea la timp a normativelor relevante, reprezintă o deficienta grosolană a guvernării în acest domeniu. În consecinţă, am solicitat explicaţii publice ministerului de resort, prin scrisoarea deschisă din data de 10 aprilie 2015 (publicată mai jos). Nu am primit niciun răspuns.
De altfel, lipsa competiţiilor noi se suprapune peste obstrucţionarea sistematică a proiectelor contractate prin planul anterior (2007–2013), care sunt încă în desfăşurare, ale căror finanţări au fost reduse discreţionar, an de an, chiar sub 1/2 din sumele contractate.
Credem că nesoluţionarea problemelor majore mai sus menţionate, inclusiv a disfuncţiilor instituţionale semnalate, ar avea efecte dezastruoase asupra capacităţii defensive şi a capacităţii cognitive ale ţării. Considerăm că în condiţiile situaţiei îngrijorătoare astfel create, intervenţia Preşedintelui ţării, în temeiul Art 80 (2) din Constituţia României, ar fi necesară şi binevenită şi ar avea puterea de a sprijini intrarea în normalitate a sistemului de cercetare din România.
Vă solicităm respectuos să formulaţi o poziţie publică a instituţiei prezidenţiale faţă de această situaţie.

Cu alese sentimente,
Asociaţia Ad Astra