Inscriere cercetatori

Site nou !

Daca nu va puteti recupera parola (sau aveti alte probleme), scrieti-ne la pagina de contact. Situl vechi se gaseste la adresa old.ad-astra.ro

Dezbaterea Naţională privind Educaţia şi Cercetarea din România – Etapa 1

Scrisoare deschisă vizând propunerile Ad Astra pentru reforma în educaţie şi cercetare

Data: 13.02.2016
Stimate domnule Preşedinte Klaus Iohannis,

Asociaţia Ad Astra, a cercetătorilor români de pretutindeni, salută lansarea Dezbaterii Naţionale privind Educaţia şi Cercetarea din România, aşa cum subliniam şi în scrisoarea deschisă adresată dumneavoastră, domnului prim ministru Dacian Cioloş şi domnului ministru Adrian Curaj din 23.11.2015 (http://www.ad-astra.ro/posts/view_post.php?post_id=2233%26lang=ro).

În contextul primei etape a acestei dezbateri şi în completarea punctelor cheie de mai sus, vă supunem atenţiei următoarele propuneri:

1. Nivelul de performanţă a învăţământului şi a cercetării ştiinţifice din România se află cu mult sub standardele Uniunii Europene. Această situaţie este strâns corelată cu nivelul de performanţă mediocru sau submediocru al majorităţii celor implicaţi în educaţie şi în cercetarea ştiinţifică. Din acest motiv, în vederea unei reforme reale a sistemului de învăţământ respectiv a sistemului de cercetare, propunem ca acţiunea de consultare populară să aibă doar rolul de a colecta idei, propuneri de îmbunătăţire a celor două sisteme. Forma finală a noilor legi să fie însă formulată, pe baza propunerilor colectate prin consultare populară, de un grup restrâns de lideri ai mediului academic internaţional.
Datorită legăturilor strânse şi interdependenţelor dintre cele două domenii, considerăm că este foarte important ca legislaţia cercetării să fie actualizată şi armonizată simultan cu cea a învăţământului.

2. Regândirea modului de finanţare a învăţământului superior şi al cercetării, astfel încât să stimuleze angajarea de persoane cu potenţial de cercetare ridicat, precum şi performanţa celor care sunt deja în sistem. Este necesară creşterea proporţiei fondurilor destinate competiţiilor naţionale de proiecte. Deasemenea este important ca alocarea fondurilor pentru finanţarea de baza a universităţilor şi institutelor să se facă pe baza unor criterii de excelenţă.

3. Orice propuneri de modificări normative substanţiale (cum este schimbarea cadrului curricular) să fie anunţate din timp şi precedate de publicarea unei analize de situaţie, impact şi costuri; iniţiativa unor astfel de propuneri, în sine, nu poate rezulta decât dintr-un studiu al situaţiei actuale şi al posibilelor măsuri. Aceste studii trebuie să fie cantitative şi bazate pe date verificabile independent.

4. Problemele de etică în cercetare şi învăţământul universitar sunt reale şi grave şi afectează credibilitatea universităţilor şi institutelor din România. Abaterile de la etică sunt inacceptabile şi trebuie sancţionate în paralel cu stimularea aplicării normelor de bună practică. Este de dorit încheierea unui acord politic şi consolidarea unui cadru legislativ care să garanteze aplicarea consecventă, independent de conjuctura politică, a normelor de etică în cercetare şi învăţămîntul din România.
5. Desfiinţarea sau reorganizarea ANCSI care în formă actuală nu îşi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege. Propunerea noastră este motivată de următoarele:
i) strategia 2014 – 2020, emisă de ANCSI, a eşuat, în prima jumătate a intervalului neexecutându-se nimic din ce prevedea;
ii) o componentă esenţială a strategiei este înfiinţarea unui sistem specific de guvernanţă a cercetării, care cădea în sarcina exclusivă a ANCSI, dar ANCSI nu a făcut nimic în această direcţie;
iii) componentele care preexistau din acest sistem (CNCS, CCCDI etc) sunt nefuncţionale, iar ANCSI ar fi trebuit să asigure funcţionarea lor;
iv) societatea românească se zbate din cauza unor dileme cum sunt sancţionarea plagiatelor grave în lucrări ştiinţifice cum sunt tezele de doctorat sau definiţia noţiunii de lucrare ştiinţifică – pentru evaluarea publicaţiilor din detenţie – sarcina acestor definiţii revenind în principal ANCSI care nu reacţionează în niciun fel;
v) foarte multe documente importante (bugete, planuri de acţiune, calendare, normative) care trebuiau, conform legii, întocmite şi aplicate de ANCSI nu există;
vi) foarte mulţi cercetători se plâng de incapacitatea unor servicii din ANCSI de a executa proceduri curente; un exemplul constă în răspunsurile pe care le dau solicitărilor Ad Astra, răspunsuri neconforme cu legea şi lipsite de conţinut.
Lucrurile enumerare mai sus arată că foarte multe aspecte ale sistemului de cercetare sunt disfuncţionale, iar o parte substanţială a acestor disfuncţionalităţi sunt la nivel de ANCSI. Fără corecţia acestora din urmă pare imposibil să se realizeze îmbunătăţirea sistemului.

6. Este extrem de important ca noile legi ale educaţiei respectiv ale cercetării ştiinţifice să fie astfel formulate încât să elimine orice formă de ingerinţă politică în numirea conducerii forurilor profesionale din educaţie şi cercetare (Consiliul Rectorilor, ANCSI, CNCS, CNATDCU, CCCDI, CNE, CEMU, Inspectorate Generale etc).

Cu aleasă consideraţie,
Membrii Asociaţiei Ad Astra

http://docs.ad-astra.ro/Dezbatere_Etapa1_educatie_cercetare_presedinte.pdf