Inscriere cercetatori

Site nou !

Daca nu va puteti recupera parola (sau aveti alte probleme), scrieti-ne la pagina de contact. Situl vechi se gaseste la adresa old.ad-astra.ro

Propunerile Asociatiei Ad Astra pentru pachetele de informatii PCE

press-banner-1024x201

Având în vedere lansarea în dezbatare publică, de către UEFISCDI, a Pachetului de informaţii pentru instrumentul de finanţate Proiecte de Cercetare Exploratorie, vă prezentăm mai jos propunerile Asociaţiei Ad Astra:

1. Constatăm introducerea faţă de competiţiile anterioare a două noi domenii (informatică şi ştiinţe economice), fără a se ţine cont de practica europeană şi numărul de cercetători pe domenii în România. Pentru a se asigura şanse egale de reuşită tuturor aplicanţilor, propunem adoptarea distribuţiei pe domenii din cadrul programelor Horizon 2020, respectiv pe Physical Sciences and Engineering, Life Sciences and Social Sciences and Humanities, cu stabilirea în pachetul de informaţii a unei rate de succes similare celei de la competiţiile europene. Pentru procesul de evaluare, propunem păstrarea subdomeniilor actuale.

2. Pp. 3 Înlocuirea textului „Susţinerea şi promovarea cercetării ştiinţifice fundamentale, multi, inter şi trans disciplinare şi/sau exploratorii” cu „Susţinerea şi promovarea cercetării ştiinţifice fundamentale şi exploratorii”.

3. Pp. 3, secţiunea 4 (Criterii de eligibilitate): se propune eliminarea restricţiei referitoare la obţinerea doctoratului de către directorul de proiect în urmă cu cel puţin 10 ani faţă de momentul depunerii propunerii de proiect. Evaluarea se face în funcţie de calitatea şi competenţa directorului de proiect şi a lucrărilor acestuia, precum şi de calitatea/valoarea ştiinţifică a proiectului propus, astfel încât vârsta directorului de proiect nu reprezintă un criteriu de eligibilitate.

4. Pp. 4, secţiunea 4 (Criterii de eligibilitate): se propune eliminarea restricţiei referitoare la persoana care este director de proiect de tip TE Competiţia 2014 din următorul motiv: proiectele de tip TE au termen de finalizare 2017. Astfel, ar exista o suprapunere de maxim un an, în eventualitatea câştigării unui proiect de tip PCE. În contextul dat (ultima competiţie PCE având loc în urmă cu 4 ani), considerăm că respectivul cercetător ar fi privat nejustificat de posibilitatea de a accesa fonduri prin acest mecanism de finanţare.

5. Pp. 5, secţiunea 7 (Structura echipei de cercetare): se propune eliminarea obligativităţii nominalizării cercetătorilor cu experienţă şi a postdoctoranzilor din cadrul echipei de cercetare – această cerinţă nu îşi găseşte corespondent/echivalent în vreo alta competiţie de granturi de cercetare din ţări ale UE sau SUA şi nu se justifică in vreun fel. Practica, în cazul propunerilor de proiecte în UE şi SUA, este de a menţiona 1-2 persoane cheie, care sa garanteze realizarea proiectului propus.

6. Pp. 5, secţiunea 7 (Structura echipei de cercetare): avându-se în vedere situaţia actuala a absolvenţilor de master în ştiinţe fundamentale, cu menţiunea că cea mai mare parte a acestora aleg să îşi facă studiile doctorale în străinătate, şi din dorinţa de a se evita favorizarea şi încurajarea „fabricilor de doctorate”, considerăm că numărul de poziţii rezervate doctoranzilor este exagerat. O posibilă sugestie ar fi impunerea a doar 1 doctorand si, eventual, acceptarea masteranzilor (fără a se impune vreun număr). Nu este clar dacă cei 2 doctoranzi sunt angajaţi cu normă întreagă sau nu. Prevederea cu minim 50 % din normă trebuie inclusă în această secţiune.

7. Pp. 6, secţiunea 8 (Procedura de depunere, evaluare şi selecţie a propunerilor de proiecte), itemul Procesul de evaluare: Pentru ştiinţele umaniste şi sociale, să fie luate în calcul doar cărţile/volumele colective apărute la edituri prestigioase din străinătate, articole publicate în reviste indexate ISI şi ERIH (INT 1 şi INT 2) din străinătate, precum şi articole din volume colective de la edituri din străinătate prezente în cel puţin 50 biblioteci (potrivit catalogului worldcat sau KVK).

8. Pp. 6-7, secţiunea 8 (Procedura de depunere, evaluare şi selecţie a propunerilor de proiecte), itemul ETAPA I: considerăm că numărul de experţi evaluatori, menţionat sub forma „…de cel puţin 3 experţi evaluatori”, trebuie definit cât se poate de exact, astfel încât expresia „cel puţin doi evaluatori”, folosită la p. 7, să reprezinte, cu adevărat, majoritatea experţilor evaluatori alocaţi fiecărei propuneri de proiect.

9. Pp. 7, secţiunea 8 (Procedura de depunere, evaluare şi selecţie a propunerilor de proiecte), itemul ETAPA II: considerăm că numărul de experţi evaluatori, menţionat sub forma „…de minimum 3 experţi evaluatori”, trebuie definit cat se poate de exact, similar cu comentariul anterior (punctul 5).

10. Pp. 9, secţiunea Analiza contestaţiilor: eventuala modificare a punctajului final al unui proiect, de către membrii CNCS, pe motiv de viciu de procedură trebuie avizată în scris de către raportorul care a prezentat respectivul proiect în panelul principal.
Pp. 9, secţiunea Negocierea bugetului şi semnarea contractelor de finanţare: personalul UEFISCDI nu are competenţele necesare pentru a negocia bugetul. Dacă se doreşte o fază de negociere, aceasta trebuie făcută în faţa panelului principal aferent domeniului din care face parte proiectul şi numai în cazul în care există o recomandare în acest sens din partea a cel puţin doi din cei trei experţi evaluatori.

11. Pp. 14, Anexa 1, secţiunea B3: considerăm că ar trebui menţionată cu exactitate perioada de 10 ani, în care se realizează lista de 5 lucrări ale directorului de proiect, i.e. 2006-2015. A se vedea pagina 14, secţiunea B. Etapa I, Punctul B3: ar trebui ca perioada în care au fost publicate cele 5 lucrări sa fie clar exprimată pentru că apar fie sintagme de genul „incluzând anul 2015”, fie „incluzând anul 2005” (pentru evaluatori, în anexa 2). La pagina 18 se observă de mai multe ori expresia „în perioada 2005-2015” (11 ani).

12. Pp. 14, Anexa 1, secţiunea B3: întrucât se urmăreşte calitatea şi nu cantitatea directorilor de proiect şi a activităţii acestora, propunem înlocuirea criteriului „…existenta a minimum trei publicaţii apărute în top 50% of all journalpublished in the research field of the project proposal „, i.e. zona roşie şi galbenă, cu ” …existenţa a minimum trei publicaţii apărute în top 25% of all journal published in the research field of the project proposal „, i.e. zona rosie, pentru Science si Social Science. Pentru ştiinţe umaniste şi sociale, „existenţa a minim trei publicaţii, cărţi/volume colective, articole publicate în reviste indexate ISI şi ERIH (INT 1 şi INT 2) din străinătate, precum şi articole din volume colective de la edituri din străinătate prezente în cel puţin 50 biblioteci (potrivit catalogului worldcat sau KVK)”.

13. Pp. 16, Anexa 1, secţiunea D6: considerăm că ar trebui inclus un exemplu de calcul pentru „unităţi luni/membru”.

14. Pp. 18, Anexa 2, secţiunea „Pentru Ştiinţele vieții, Ştiinţe exacte, fizică şi inginerie”: considerăm că evaluatorii trebuie să îndeplinească dublul criteriilor folosite pentru directorii de proiect, respectiv existența a minimum şase publicaţii (document type: „article” sau „review”) apǎrute în reviste situate în „top 25% of all journals published in the research field of the project proposal”. Lista de referință cu încadrarea revistelor în top 25% este realizată în funcție de scorurile de influenţă (AIS) calculate de Thomson Reuters în Journal Citation Reports 2014 publicat de Thomson Reuters în iunie 2015, si este disponibilă pe pagina de web a UEFISCDI la adresa: http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/PREMIERE_ARTICOLE/ARTICOLE%202015/ClasamentAIS2015.p
df

15. Pagina 19, punctele 2 şi 3 de la evaluare etapa I. Este mult mai uşor de luat o decizie de către evaluator dacă în etapa 1 B3 se înlocuieşte cu C2. Este detaliat de la început şi evaluatorul poate răspunde în cunoştinţă de cauză. Eliminata nota de la subsol (nota 6, cea cu roşu).

16. Pp. 30 Acordarea unei ponderi de 10% din punctajul total acordat propunerii de proiect in contextul evaluării bugetului propus este o exagerare. În cadrul evaluărilor europene bugetul nu se punctează. Se pot face observaţii asupra bugetului de care se poate ţine seama la negocierea ulterioara câştigării grantului. Evaluarea ar trebui să fie ştiinţifică, aşa cum arătăm mai sus. Cu 10% din notă, un grant poate cădea din cauza bugetului. Iar dacă evaluatorul este străin, sunt şanse mari să nu fie la curent cu condiţiile de la noi (costuri salariale şi pentru consumabile, spre exemplu). În situaţia în care nu se renunţă complet la acest punct considerăm că procentul trebuie redus la 5% cu redistribuirea celor 5 procente rămase înspre capitolele ştiinţifice.

17. Menţinerea criteriului AIS astfel încât să nu fie reintrodus IF.

Membrii Asociaţiei Ad Astra
Bucureşti
13.04.2016

http://docs.ad-astra.ro/PCE_propuneri_Ad_Astra_Pac_Info_2016_8aprilie.pdf