Inscriere cercetatori

Site nou !

Daca nu va puteti recupera parola (sau aveti alte probleme), scrieti-ne la pagina de contact. Situl vechi se gaseste la adresa old.ad-astra.ro

Intrebari pentru partidele, organizatiile si candidatii la alegerile parlamentare 2016: ce politici veti sustine in domeniul cercetarii stiintifice?

Conform angajamentelor politice formale şi legislaţiei româneşti, activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) constituie prioritate naţională.

Aceste angajamente sunt fireşti, cercetarea reprezentând principalul mijloc prin care: (1) economia poate ieşi din zona competitivităţii prin salarii mici, specifice activităţilor de execuţie, şi poate creşte durabil; (2) statul, sistemul educaţional şi sistemul de sănătate se pot adapta la provocările în continuă schimbare; (3) universităţile pot deveni atractive pentru tinerii români şi străini mai performanţi; (4) poate fi îmbunătăţită pe termen lung imaginea României în lume şi poate fi crescut respectul pe care îl inspiră românii.

Din păcate, începând cu anul 2008 şi în special în perioada 2012-2015, sistemul CDI românesc a făcut obiectul unor politici represive, începând cu reduceri şi amânări arbitrare ale finanţărilor deja angajate sau contractate, unice în istoria ştiinţei în Uniunea Europeană, şi continuând cu sabotarea credibilităţii sistemului academic, de exemplu prin atitudinea guvernului si parlamentului faţă de corecţia unor abateri grave de la etica academică.

Deşi, altminteri, în cursul anului 2016 situaţia a cunoscut unele îmbunătăţiri, asupra viitorului apropiat planează incertitudini destul de serioase. Pentru a ajuta la creşterea predictibilităţii activităţilor de CDI, vă solicităm să clarificaţi intenţiile partidului dvs. şi prevederile platformei dvs. electorale pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, răspunzând la câteva întrebări.

1. a) Cum vedeţi rolul ştiinţei în societate şi ce importanţă atribuiţi sistemului național CDI? b) Ce importanţă au politicile CDI pentru partidul dvs.? c) Ce structură a partidului dvs se ocupă cu elaborarea de doctrine și politici privind sistemul CDI? d) Cine conduce şi reprezintă aceasta structură? e) Ce documente privind politicile CDI aţi elaborat și publicat până acum, unde pot fi găsite?

2. Strategia naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014–2020 (SNCDI20) a fost adoptată de guvern prin HG 929/2014. În primii trei ani ai intervalului (2014-2016), alocările bugetare pentru instrumentele strategiei au fost derizorii comparativ cu cele pe care se bazau obiectivele şi ţintele indicatorilor strategiei, care, astfel, au pierdut orice legătură cu realitatea. În consecinţă, sectorul CDI este de fapt condus către alte obiective şi prin alte mecanisme. Contrar legii (OG57/2002) aceste obiective şi mecanisme nu sunt cunoscute publicului sub forma unui normativ specific (o strategie reală).

Cum veţi readuce funcţionarea sistemului CDI în limitele legalităţii?

3. Structura de guvernanţă a sistemului CDI, prevazută de legea cercetarii (OG 57/2002) şi de SNCDI20, este în parte disfuncţională (de exemplu, organe cum ar fi Consiliul Naţional al Cercetarii Ştiinţifice nu au funcţionat de fapt în ultimii ani), iar în parte lipseşte chiar şi formal, mai multe structuri centrale, esenţiale, prevăzute de lege nefiind înfiinţate.

România, ca orice stat modern, are nevoie de o serie de organisme pentru monitorizarea sistemului ştiinţific şi elaborarea de politici, precum şi pentru optimizarea cheltuirii fondurilor de cercetare, cum se întâlnesc în alte ţări (de exemplu, în SUA: NSF, NIH, OSTP). Unele dintre acestea trebuie să se găsescă sub controlul comunităţii ştiinţifice (conform doctrinelor Haldane şi Vannevar Bush pe care se bazează cele mai performante sisteme CDI), nu la discreţia conducerii politice în continuă schimbare.

Cum intentionaţi să normaţi şi să organizaţi guvernanţa sistemului CDI în următorul mandat?

4. Statutul personalului de cercetare (Legea 319/2003) sintetizează situaţia personalului din institutele de cercetare şi universităţi la data adoptării, acum 13 ani, practic identică celei dinainte de 1989. Astăzi, această lege prezintă numeroase discordanţe faţă de Carta Europeană a Cercetătorului, Legea Educaţiei Naţionale, Clasificarea Ocupaţiilor din România, Manualul Frascati şi faţă de practica încadrării personalului de cercetare la noi şi pe plan european.

Cum intenţionaţi să reglementaţi prin lege statutul personalului de cercetare?

5. Credibilitatea sistemului academic a fost grav compromisă prin repetatele scandaluri privind: fenomenul plagiatului, lucrările aşa zis ştiinţifice elaborate în inchisori, „fabricile de diplome”. În mod particular, titlurile implauzibile de doctor ale multor politicieni contribuie substanţial la această decredibilizare.

Ce măsuri anticipați pentru recredibilizarea universităţilor?

6. Conform unui recent raport al Curții de Conturi, şi a mai multor analize şi rapoarte anterioare, sistemul nostru de cercetare nu evaluează şi nu raportează, de fapt, activităţile de cercetare, decât punctual şi cel mult din perspectiva unor indicatori de realizare imediată, de exemplu bibliometrici. Simpla examinare comparativă a paginilor de web ale organismelor responsabile de finanţarea cercetării şi ale organizaţiilor de cercetare din România şi din ţările dezvoltate este revelatoare. La fel de revelatoare este dificultatea generală de a răspunde la întrebări cum ar fi: „Ce s-a descoperit/inventat în România/în anume universitate/în anume institut/prin anume program naţional?”

Prevede platforma dvs electorala reorientarea accentului sistemului CDI de la distribuţia de fonduri şi simpla achiziţie de echipamente către obținerea de rezultate ştiinţifice şi tehnologice? Prin ce măsuri?

7. După 2008, desfășurarea proiectelor de cercetare a fost afectată de reduceri discreţionare şi complet imprevizbile ale finanţărilor, uneori de peste 50%, chiar în condițiile in care guvernul dispunea de excedente bugetare iar economia se afla în creştere, în contrast absolut cu politicile din ţările UE şi cu prevederile legislaţiei noastre. România este singura ţară emergentă (fostă socialistă) din UE în care fondurile publice de cercetare au fost reduse continuu în această perioadă, rămânând mult în urma vecinilor.

Ce măsuri prevede platforma dvs. electorală pentru recredibilizarea mecanismelor de finanţare a cercetării ştiinţifice?

8. Legislaţia, de exemplu Legea 1/2011, Pactul pentru Educaţie şi Cercetare–semnat de toate partidele, angajamentele României faţă de UE şi SNCDI20 prevăd, toate, finanţarea cercetării (CDI), din fonduri publice, cu 1% din PIB.

Care este nivelul minim al alocărilor bugetare din fonduri publice pentru cercetare pe care îl susţineţi pentru fiecare din următorii 4 ani (2017-2020)? Veţi ieşi de la guvernare, sau veţi retrage sprijinul politic al unui guvern care nu va respecta acest nivel minim? Veţi vota împotriva unei legi a bugetului de stat dacă nu va atinge cel puţin acest nivel minim?