Inscriere cercetatori

Site nou !

Daca nu va puteti recupera parola (sau aveti alte probleme), scrieti-ne la pagina de contact. Situl vechi se gaseste la adresa old.ad-astra.ro

Facebook

Ce așteptăm de la viitorul guvern

În esență, așteptăm aplicarea normativelor în vigoare, în sensul practicilor obișnuite din țările în care sistemele academice funcționează normal. Mai exact, așteptăm:

1. Publicarea online, în formate prelucrabile automat a tuturor datelor care ar trebui conform legii să fie publice, legate de finanțările de cercetare desfășurate în ultimele decenii, inclusiv a listelor evaluatorilor folosiți la competiții, a proiectelor cu rezumatele fiecăruia, cheltuielile și principalele rezultate, inclusiv a proiectelor cuprinse în programul Nucleu, programul Băncii Mondiale și celorlalte programe de finanțare publică a cercetării, dezvoltării și inovării.

2. Numirea și operaționalizarea organismelor de monitorizare și evaluare din SNCDI 2014–2020 și din Legea Cercetării.

3. Evaluarea stării și dinamicii sistemului academic și de cercetare, preferabil de către o entitate independentă cum este ESF, după modelul folosit de Portugalia. Această evaluare trebuie să includă:
a) evaluarea ex-post a Strategiei Naționale de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2007-2013, a Planului Național II de CDI, și a POS-CCE
b) evaluarea rezultatelor programelor Nucleu
c) evaluarea rezultatelor tuturor organizațiilor publice de cercetare care au activat în România în ultimele două decenii
d) evaluarea impactului la distanță a programelor anterioare: CEEX, Planul Național I de CDI, Orizont 2000
e) Efectuarea unui audit extern al actelor administrative ale ANCS/ANCSI/MCI, privind managementul și funcționalitatea autorității, calitatea și oportunitatea fundamentării măsurilor luate, complementar evaluărilor Curții de Conturi; un audit similar trebuie efectuat și pentru activitatea organismelor centrale de finanțare a cercetării (UEFISCDI–inclusiv agențiile cărora le succede, ROSA etc)
f) Efectuarea evaluării școlilor doctorale g) Evaluarea intermediară a SNCDI 2014–2020 și a PNCDI 2015–2020

4. Eliminarea numirii în funcții de demnitate publică a celor compromiși prin abateri grave de la deontologia academică, plagiate sau alte falsuri dovedite.

5. Legislația primară și secundară cercetării prezintă numeroase deficiențe și contradicții și necesită o revizuire, simultan cu cea a învățământului superior. Această revizuire trebuie făcută de către Parlament prin procesul legislativ normal. Așteptăm ca noul guvern să lanseze propunerile și discuția publică a acestei revizuiri într-un format credibil. Ideal, învățământul superior și cercetarea științifică ar trebui coordonate împreună de un singur minister, ca în Franța și în alte țări dezvoltate, pentru că în practică sunt activități greu de separat. Această separare, inclusiv în legislație, este una din cauzele discordanțelor legislative.

6. Finanțare adecvată și predictibilă, prin competiții anuale, anunțate din timp, în fiecare program al Planului Național de CDI 2015–2020. Deblocarea competițiilor existente. Creșterea progresivă cu cel puțin 30% a finanțării publice a cercetării, urmând să ajungă până la 1% din PIB în anul 2020, conform programului de guvernare și strategiei naționale (HG 929/2014).

7. Anularea sau corectarea actelor administrative ale MCI și MEN prin care miniștrii guvernului proaspăt demis au prejudiciat grav corecta și credibila desfășurare a activității de cercetare, cum ar fi modificările arbitrare ale consiliilor consultative sau excluderea de facto a evaluatorilor străini.

8. Completarea reformei administrative. Într-o țara europeană, atât activitatea autorităților centrale, a organismelor de finanțare, cât și a organizațiilor de cercetare (universități, institute etc) se desfășoară pe bază de proceduri generale și proceduri operaționale, scrise, general cunoscute, care se reajustează pe măsura modificărilor legislative și a diverselor evenimente care apar.

În România, acest regim de normalitate nu a fost încă introdus, activitatea fiind administrată după presupuse cutume interpretate de la caz la caz, uneori abuziv sau discriminator, uneori interesat, de diverși funcționari. Proceduri mai mult sau mai puțin adecvate au fost introduse sporadic în aceste organisme, multe nu se aplică sau nu sunt aplicabile. Guvernele, prin ministere, ar fi trebuit să organizeze acet proces de normalizare, oferind modele de proceduri, solicitând adaptarea și adoptarea lor de către instituții, condiționând existența și aplicarea procedurilor în contractele de finanțare, inspectând și evaluând relevanța și adecvarea acestor proceduri.

Astfel, schimbări cum ar fi recenta adoptare a unor scutiri de impozite pentru cercetare, ar trebui urmate de instituirea procedurilor corespunzătoare, în mod normal între adoptarea actului normativ și intrarea lui în vigoare. Ce se întâmplă la noi, în lipsa acestui proces, este un haos care poate dura ani de zile: un lanț de nedreptăți, prejudicii, abuzuri, conflicte și lehamite, într-o confuzie generală, așa cum se poate observa la aplicarea acestei recente măsuri.

Așteptăm de la guvern, prin autoritatea de cercetare, să impună proceduralizarea activității administrative, de la nivelul autorității/ministerului până la organizațiile de cercetare.

Asociația Ad Astra

București

05.07.2017