Academia Română (AR) este conform Statutului său “cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării”. Sub egida AR funcționează de asemenea 51 institute de cercetare, 18 Centre de cercetare și 6 Fundații (conform https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_inst.htm)
Instituțiile de cercetare subordonate AR au drept obiect principal de studiu cercetări fundamentale din diverse ramuri ale cunoașterii ca de exemplu: Matematica, Fizica, Biologia, Chimia, Medicina, Științele Agricole, Știința Informației, Științele Economice, Istoria, Filosofia, Artele, Filologia, etc. Multe dintre instituțiile de cercetare ale AR au rezultate remarcabile reflectate în articole publicate în reviste de prestigiu, cărți/monografii publicate în edituri de o inaltă tinută profesională.
Surprinzător, AR a expediat recent către toate institutele, Centrele și Filialele sale aflate în subordinea sa, Adresa nr 240/22.05.2019 prin care le înștiințează că AR nu are fonduri suficiente pentru plata salariilor în următoarele luni. Mai mult, AR propune un set de măsuri pe care le recomandă insistent să fie luate de unitățile sale pentru a acoperi deficitul salarial, cum ar fi: a) diminuarea salariilor, în special salariile celor care au venituri suplimentare b) forțarea personalului de a intra în concedii fără plată c) pensionarea forțată a celor care îndeplinesc condițiile de pensionare (inclusiv a acelora care au aprobarea Consiliilor Științifice de a-și continua activitatea) d) suspendarea promovarilor de personal.
Asociația “Ad Astra” a cercetătorilor Români consideră acest demers al AR ilegal, neavenit și contraproductiv din următoarele motive:

1. Instituţiile AR sunt autonome din punct de vedere financiar, organizatoric şi managerial, conform Art 46, alineat (2) al Statutului AR

2. Instituțiile de cercetare aflate în subordinea AR, având drept obiectiv major cercetarea fundamentală, nu au surse alternative de finanțare bazate pe servicii sau activități de microproductie.

3. Sursele de finanțare extrabugetare ale unităților AR sunt extrem de reduse (sau chiar inexistente în multe unități) în condițiile în care:
a) în ultimii 3 ani nu au fost lansate proiectele uzuale de finanțare a cercetării cum ar fi proiectele PD, TE, PED, etc

b) proiectele PCCDI, singurele lansate în 2017, au restricții severe în vederea utilizării resurselor salariale, acestea fiind utilizate aproape exclusiv pentru salariile noilor angajați

4. AR propune măsuri de reducere a cheltuielilor salariale, măsuri ce contravin flagrant principiilor meritocrației:

a) desfacerea contractelor de muncă preferențial pentru cei care deținsurse suplimentare de venit
b) desfacerea contractului de muncă (de exemplu pentru cei pensionabili, deși aceștia au aprobarea Consiliilor Științifice de extindere a activitaii pe 2019) reduceri salariale în mod egalitarist, indiferent de performanțele în cercetare ale celor vizați

5. AR propune reduceri salariale, înghețarea ocupării posturilor vacanțe, suspendarea promovarilor indiferent de performanțele în cercetare a unităților aflate în subordine. Menționăm în acest sens:

a) AR nu a efectuat nicio evaluare obiectivă, bazată pe criterii exclusiv meritocratice a unităților sale, de către experți din străînătate cu o largă recunoaștere internațională, fără niciun conflict de interes în evaluare. Subliniem că evaluarea tuturor unităților de cercetare din România începută în 2011, AR a refuzat evaluarea pe baza principiilor aplicate pe scară națională sub pretextul existenței unor criterii specifice în cazul unităților sale. Pe de altă parte, evaluarea proprie pe care a efectuat-o a fost un simulacru de evaluare, pe baza unor criterii subiective, discutabile, de către experți numiți exclusiv din țară, mulți dintre ei aflați în conflict de interes vizibil cu unitățile de cercetare evaluate.

b) performanțele în cercetare ale unităților de cercetare ale AR sunt extrem de eterogene: există unități de excelență care publică în mod constant articole/studii/cărți de înalta ținută profesională în timp ce alte unități (unele cu sute de angajați) au un număr extrem de redus de publicații sau alte contribuții valoroase.

c) alocările bugetare către unitățile de cercetare ale AR sunt efectuate în mod discreționar, pe criterii preponderent subiective. În mod normal, aceste alocări ar trebui să țină cont în primul rând de numărul de cercetători din unitățile respective. Astfel, alocările bugetare per angajat ar trebui să fie similare pentru toate unitățile de cercetare. Paradoxal însă, aceste alocări bugatere per angajat diferă chiar și de 3 ori între diferite institute (a se vedea Darea de Seama a Prezidiului AR pentru 2017, cea mai recentă dare de seama publicată pe pagina web a AR: https://acad.ro/dări-de-seama/2017-Dare-de-seama-VictorVoicu.pdf )

5. AR deține o multitudine de resurse financiare și materiale care ar putea fi utilizate pentru a acoperi deficitul financiar actual. Astfel, AR deține un patrimoniu propriu, administrat de Fundația „Patrimoniu”. De asemenea, în subordinea Academiei Române se mai află: Fundația Familiei Menachem H. Elias, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Fundația Europeană “Titulescu”, Fundația “Panteonul României”, Fundaţia Universitară a Mării Negre, Casa Oamenilor de Știință (inclusiv Casa Academiei și Clubul Oamenilor de Știință), Spitalul „Elias”, Sala Dalles, Muzeul Coandă, Casă Seniorilor din Otopeni, Observatoarele de geodinamică, Stationarul ecologic Sinaia, Staţiunea de cercetări ecologice Sulina, Staţiunea pentru cercetarea hazardelor naturale Pătârlagele, Staţiunea de cercetări polare – Svalbard (Norvegia), colecții de grafică (circa 900 de piese), de sculptură, ceramică și artă decorativă (circa 600 de bucăți), cărți și manuscrise, mobilier ori articole numismatice (aproximativ 300.000 de piese), 24.676 hectare de teren (ogoare, păduri, fânețe etc) (https://www.capital.ro/166389.html)

Este regretabil că AR, în ciuda acestei averi, a numeroaselor și generoaselor drepturi pe care le acordă membrilor AR și familiilor acestora, recurge la măsuri de austeritate – cel puțin discutabile – fata de institutele de cercetare ale AR, măsuri care în mod clar ar submina și mai mult starea chiar și așa deplorabilă a cercetării românești.
Asociația Ad Astra solicită AR retragerea adresei mai sus menționate, identificarea unor resurse financiare pentru acoperirea deficitului financiar actual, instituirea unei expertize financiare pentru eficientizarea cheltuielilor AR și evaluarea de urgență, obiectivă, pe principii exclusiv meritrocratice (pe baza HG 1062 din 19 octombrie 2011) – cu experți de înalta recunoaștere profesională proveniți exclusiv din afară României și lipsiți de orice fel de conflict de interes, a tuturor instituțiilor sale de cercetare.

Asociația Ad Astra