Inscriere cercetatori

Site nou !

Daca nu va puteti recupera parola (sau aveti alte probleme), scrieti-ne la pagina de contact. Situl vechi se gaseste la adresa old.ad-astra.ro

Comunicat privind evaluatorii străini implicaţi în procesul de evaluare a proiectelor de cercetare

Asociaţia Ad Astra doreşte să atragă atenţia asupra mesajului alarmant transmis de către „Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică” (ANCS), în comunicatul de presă intitulat „Precizări referitoare la procesul de evaluare”, emis în data de 11 Noiembrie 2012, prin care se prefigurează reducerea numărului de experţi străini implicaţi în procesul de evaluare a proiectelor de cercetare. Considerăm că o asemenea măsură ar afecta în mod grav calitatea procesului de selecţie şi, de aceea, credem că ea trebuie să preocupe întreaga comunitate ştiinţifică românească.

În comunicatul mentionat se afirmă ca prin „impunerea utilizării unui număr de evaluatori străini cel puţin paritar cu numărul evaluatorilor români,costurile operaţionale au crescut în mod semnificativ la peste 40 miliarde de lei la ultima competiţie”. Costurile menţionate in comunicat depăşesc cu mult bugetul ANCS pe anul 2012, care este în valoare totală de 1.2 miliarde de lei . Fara indoiala, suma citată este exprimata in „lei vechi” si nu are sens în condiţiile în care trecerea efectivă la leul nou a fost încheiată la 1 ianuarie 2007. Astfel, afirmatia din comunicat este falsa, mentionarea sumei de „40 miliarde de lei” avand menirea de a induce opiniei publice impresia unei risipe inacceptabile prin utilizarea evaluatorilor straini.

Conform raportului ANCS al Conferinţei Naţionale a Cercetării şi Inovării din 7-9 noiembrie 2012, bugetul pentru programele PCE2012 este de 400 milioane de lei care vor constitui finanţarea pentru aproximativ 300 de proiecte din cele 659 proiecte eligibile (bugetul unui proiect PCE2011 este de maxim 1.5 milioane de lei ). La această evaluare au participat un număr de „1405 experţi (1301 experţi străini şi 104 experţi activi în România )” şi 158 de raportori din străinatate au făcut deplasarea la Bucureşti pentru întâlnirile în panel.

Trebuie subliniat faptul că marea majoritate a evaluărilor a fost efectuată „online”, prin intermediul Internetului. Prin urmare, utilizarea evaluatorilor români nu ar conduce la niciun fel de economie de vreme ce remunerarea evaluatorilor este aceeaşi, indiferent dacă aceştia sunt din ţară sau din străinătate. Singurele costuri suplimentare implicate de utilizarea evaluatorilor străini au fost cele datorate deplasării din străinatate la Bucureşti a membilor panelurilor de evaluare, în număr de 158. Ţinând cont că suma probabilă implicată de procesul de evaluare a fost de 4 milioane lei noi, aceasta sumă reprezintă doar 1% din valoarea totală a sumelor acordate proiectelor de cercetare. Prin urmare, acest 1% este o sumă infimă daca ţinem cont de beneficiile enorme rezultate prin utilizarea unui sistem de evaluare riguros, obiectiv, inclusiv prin utilizarea evaluatorilor străini.

De altfel, creşterea obiectivităţii, competenţei şi transparenţei procesului de evaluare şi rolul major al evaluatorilor străini în acest sens, sunt menţionate în mod explicit în raportul recentei Conferinţe Naţionale a Cercetării şi Inovării2. În acest raport se precizează că utilizarea evaluatorilor străini, larg utilizată pe plan internaţional, inclusiv în ţări din Europa de Est, este o necesitate datorată dimensiunii reduse a comunităţilor ştiinţifice naţionale şi implicit a pericolului conflictului de interese prin utilizarea exclusivă a evaluatorilor interni.

Comunicatul ANCS menţionează nereguli în procesul de evaluare, insinuând că acestea s-ar datora, din nou, utilizării evaluatorilor străini. Astfel se afirmă în comunicat că proiectele depuse au fost evaluate de către „doctoranzi, cercetători itineranţi aflaţi în diverse stagii post-doctorale sau chiar de către persoane cu o reputaţie ştiinţifică îndoielnică; şi toate acestea pentru peste 40 de miliarde de lei.” Afirmaţiile de mai sus conţin din nou grave inadvertenţe. Astfel, selecţia evaluatorilor s-a făcut, pentru prima data în România, prin impunerea unor criterii de selecţie riguroase cum ar fi: a.) scorul de influenţă relativ – indicator al performanţei ştiintifice a unui cercetator cel putin in domeniul stiintelor exacte – trebuia sa fie cel putin 4, deci dublu fata de cerinta pentru directorul de proiect al unei aplicatii b.) obligativitatea doctoratului -se cerea chiar o vechime de cel putin 5 ani de la terminarea doctoratului c.) experienta anterioara in activitati de evaluare stiintifica. Mai mult decat atât, membrii panelurilor au fost aleşi cu deosebită grijă dintre personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice, mulţi dintre aceştia fiind autori de articole în jurnale de mare prestigiu cum ar fi revistele Nature sau Science. Tot la acest punct trebuie subliniat faptul că pentru prima dată în procesul de evaluare a proiectelor au fost introduse paneluri în toate tipurile de aplicaţii. De asemenea, introducerea scrisorilor de replică (rebuttal letter) din partea aplicanţilor în legătură cu comentariile evaluatorilor a reprezentat o premieră în evaluare, fiind apreciată laudativ atât de către aplicanţi cât şi de către evaluatori.

Celelalte neajunsuri menţionate în comunicatul ANCS, ca de exemplu cele legate de punctaje discrepante din partea diferiţilor evaluatori nu au nicio legătura cu utilizarea evaluatorilor străini. Textul crează de fapt o falsă legătura în acest sens. În realitate, marea majoritate a cercetătorilor din ţară este de acord că sistemul de evaluare utilizat a fost pe departe cel mai corect, cel mai obiectiv din ultimii ani. Nimeni nu spune că nu au existat totuşi disfuncţionalităţi, cazuri izolate de evaluare incorectă. Aşa ceva e inerent oricărui sistem de evaluare, din orice ţară din lume. Pe de altă parte, am sugera ANCS să-şi reamintească anii în care erau folosiţi exclusiv evaluatori din ţară şi în care erau avalanşe de contestaţii în care motivul principal al contestaţiilor era INCOMPETENȚA EVALUATORILOR. Intenţiile actuale ale ANCS de excludere a evaluatorilor străini, intenţii exprimate mai mult sau mai puţin explicit prin comunicatul recent, ar avea drept consecinţă revenirea la situaţia de acum 10-15 ani iar consecinţele negative nu vor întârzia să se arate. Trebuie să fim realişti şi să acceptam că România are foarte puţini cercetători de valoare şi, dacă o parte dintre aceştia este angrenată in competiţie, fie ca director sau ca viitor membru în echipa de cercetători a unui proiect, este imposibil sa se găsească evaluatori competenţi din ţară capabili să evalueze numărul mare de proiecte depuse, fără a fi în conflict de interese. Eliminarea evaluatorilor străini ar însemna de fapt drum liber incompetenţei, lipsei de obiectivitate, clientelismului în finanţarea proiectelor, favorizării acelor medocrităţi ale cercetării româneşti care au fost eliminate din start sau au fost excluşi prin inconsistenţa aplicaţiilor lor în ultimele competiţii de finanţare.

Asociaţia Ad Astra consideră că beneficiile aduse de folosirea experţilor străini în procesul de evaluare a proiectelor de cercetare în România sunt enorme. În consecinţă, Asociaţia cere cu fermitate păstrarea sistemului de evaluare existent, inclusiv utilizarea preferenţială a evaluatorilor din străinătate. Perfecţionarea acestui sistem de evaluare trebuie să se efectueze prin eliminarea acelei minorităţi a evaluatorilor care nu au respectat cerinţele de obiectivitate şi rigurozitate solicitate de către organizatorii procesului de evaluare. Acest proces de perfecţionare trebuie să se efectueze exclusiv prin consultare cu Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) – for reprezentativ şi legitim al cercetătorilor români. În acelaşi timp considerăm că ANCS trebuie să facă publice imediat informaţiile referitoare la plăţile efectuate pentru evaluare în competiţiile organizate.

http://docs.ad-astra.ro/Evaluatori_straini_Nov2012.pdf