Ca urmare a lansării în dezbatere publicăa Pachetului de Informații pentru Programul 1 – Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanţă instituţională, de către Ministerul Cercetării și Inovării (MCI), Asociația Ad Astra formulează următoarele observații:

Pagina 3:

La punctul 1 (Prezentarea competiției) se menționează că aceasta se organizează în cadrul Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare PNCDI III, Programul 1 – Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, subprogramul 1.2 – Performanţă instituţională. Programul este destinat susţinerii performanţei instituționale¹.

Ca răspuns la o plângere prealabilă a asociației Ad Astra, prin care se solicita revocarea Ordinului de lansare al competiției PCCDI (Proiecte Complexe Realizate în Consorții CDI), MCI declară că aceasta din urmă nu este o competiție pentru proiecte de finanțare instituțională prin urmare nu i s-ar aplica prevederile Art. 68 din OG 57/2002.

Cu toate acestea, ambele Pachete de informații conțin cel puțin următoarele obiective comune/identice:

ii1/ valorificarea şi difuzarea cunoştinţelor şi rezultatelelor cercetărilor;

ii2/ acordarea de asistenţă tehnică şi de servicii ştiinţifice şi tehnologice de înalt nivel în domenii prioritare; ii3/ iniţierea şi dezvoltarea colaborărilor viabile cu parteneri din mediul economic public şi privat;

ii4/ creşterea vizibilității și implicării organizațiilor pe plan internaţional.

Acestea sunt invocate în răspunsul sus-amintit ca argument pentru scoaterea competiției PCCDI de sub incidența Art. 68 din OG 57/2002.

Vă solicităm deci să clarificați cadrul legal în baza căruia se lansează prezenta competiție, prin raportare la conținutul Pachetului de informații al competiției PCCDI. Mai precis, având în vedere obiectivele identice ale celor două competiții și lansarea lor în cadrul  aceluiași subprogram (1.2 – Performanţă instituţională) al PNCDI III, vă solicităm să precizați ce deosebește prezenta competiție de PCCDI și de ce prezentei competiții i se aplică prevederile Art. 68 menționat mai sus, iar celei de a doua nu. Argumentația dvs. va fi folosită în cadrul recursului formulat de Asociația Ad Astra la Înalta Curte de Casație și Justiție, număr dosar 5967/2/2017.

Pagina 3:

În josul paginii, se menționează: „Creşterea vizibilității organizației, în aria sa de competență, este consecința obținerii de rezultate științifice cu impact ridicat pe plan internaţional (publicații științifice cu factor de impact mare, finanțări atrase din surse externe, schimburi de personal).”

Pagina 4:

Sus, se menționează: “Indicatori de rezultat ai subprogramului:

 articole ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate (număr);

 recunoaşteri internaţionale la nivel individual (premii internaţionale, număr);

 brevete solicitate/ acordate/ puse în practică la nivel naţional şi internaţional (număr);

 doctoranzi (număr de absolvenţi);

 locuri de muncă în cercetare susţinute prin subprogram (ENI);

 mobilităţi susţinute prin subprogram (om x lună);

 instituţii finanţate care şi-au crescut sau menţinut nivelul de certificare CDI (număr);

 produse, tehnologii, metode, sisteme, servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite (număr);

 oferta de servicii de cercetare şi tehnologice (număr oferte, indexate în platforma www.erris.gov.ro).“

Este evidentă discrepanța intre dezideratul de a publica in jurnale cu factor de impact mare si indicatorul de rezultat care se refera numai la numarul articolelor stiintifice, fara nici o referire la calitate si la factor de impact sau scor de influenta al articolului.

Concluzie: se incurajeaza cantitatea, nu calitatea.

Pagina 3, se mentioneaza: “Finanțarea se va face în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute în urma evaluării, după cum urmează:

96-100 puncte bugetul maxim este de maxim 7.000.000 lei.

91-95 puncte bugetul maxim este de maxim 6.000.000 lei.

86-90 puncte bugetul maxim este de maxim 5.000.000 lei.

81-85 puncte bugetul maxim este de maxim 4.000.000 lei.

76-80 puncte bugetul maxim este de maxim 3.000.000 lei.”

Modul de acordare a finantarii este arbitrar si nu este fezabil pentru majoritatea institutiilor participante daca se aplica grila de punctaje de la paginile 24-27 (Anexa II.1 – Fisa de evaluare individuala). Observatii la aceasta grila:

• Criteriile sunt strict cantitative, fara nici o reflectare a calitatii jurnalelor unde sunt publicate articolele sau a conferintelor unde sunt sustinute comunicarile.
• Criteriile cantitative sunt strict extensive, fara niciun fel de normare la numarul de cercetatori, detinatori ai titlului de doctor, cadre didactice etc. Pragurile sunt aceleasi si pentru universitatile mari, cu peste 1000 de cadre didactice si cercetatori, cat si pentru INCD-uri cu mai putin de 100 cercetatori. Normala este normare la personalul antrenat in activitatea de cercetare.
• Pragurile sunt nerealiste si par a fi stabilite arbitrar, fara o simulare anterioara a rezultatelor care deriva din aplicarea lor. O simulare simpla, bazata pe informatiile existente in baze de date internationale sau pe paginile web ale institutiilor de cercetare eligibile pentru aceasta competitie arata ca multe din institutii nu ar atinge nici macar pragul de 70 de puncte necesar pentru a fi luate in considerare pentru finantare, daramite pragul de 76 puncte necesar pentru o finantare cu suma minima de 3.000.000 lei.
• Criteriul legat de comunicari stiintificear trebui sa tina cont de faptul ca sunt din ce in ce mai putine conferinte care publica in volume lucrarile prezentate. Acestea sunt publicate fie in jurnale (numar limitat, cu procedura de analiza impusa de jurnal) sau in serii de Proceeding (AIP, IOP, Elsevier, MRS, etc.). Ceea ce este uzual la conferinte este volumul de abstracte, dar acestea nu sunt indexate in baze de date.
• Criteriul citarilor este cu prag arbitrar.Universitatile mari precum UPB, UB sau UBB, sau un INCD precum IFIN-HH, abia strang 20.000 citari pe Web of Science pe toata perioada 2014-2017, in conditiile in care majoritatea lucrarilor citate sunt lucrari derivate din mari colaborari la CERN (ex. Atlas, Alice, etc.). Aceste lucrari au cate 3.000 si mai multi de autori, contributia autorilor din Romania fiind greu de cuantificat in aceste situatii. Atat la lucrari cat si la citari se impune o normare la numarul de autori pentru a avea o situatie corecta.
• Criteriul III-Resurse umane din grila este aberant in totalitatea sa.Spre exemplu, o institutie cu 3 angajati, din care 2 se declara personal CD, poate obtine maxim de puncte. Pragurile stabilite pentru conducatorii de doctorat sunt iarasi aberante, si nu par a fi indeplinite decat de cateva universitati. Nu se specifica daca acei conducatori de doctorat trebuie sa fie activi sau nu. Dupa cum se stie, INCD-urile nu au dreptul de a organiza studii doctorale, iar putinii conducatori de doctorat din INCD-uri sunt asociati la scolile doctorale din universitati. Ei unde vor apare, la universitate sau la INCD? Oricum, este exclus ca un singur INCD sa aiba mai mult de 10-20 conducatori de doctorat activi, cu doctoranzi inmatriculati la universitatile la care sunt asociati.
• Criteriul V-Managementul si calitatea mediului de cercetare.Pragurile sunt arbitrare, fara normare la personal CD si fara raportare la un numar minim de proiecte. Se incurajeaza practic depunerea de proiecte la modul extensiv, sa iasa la numar. Alta aberatie este legata de ratele de succes. Spre exemplu, o institutie care depune 3 proiecte si castiga 2 va obtine punctaj maxim. Este cunoscut faptul, inclusiv la nivel MCI, ca rata de success la competitii H2020 este mica (media este sub 10 %, iar granturile ERC din tara se numara pe degetele de la o mana). La nivel national competitiile se organizeaza rar, cu rate de succes mici si cu grile de evaluare care se schimba de la o competitie la alta. Nu se tine deloc seama ca, in perioada 2014-2017, nu au fost organizate decat un singur rand de competitii aferente PN 3, unele din ele neincheiate inca (ex. PCCF).
• Nu se specifica ce fel de proiecte intra la criterul V, cel putin la nivel national. Ar fi anormal ca proiecte mici de mobilitate, cooperari bilaterale si premierea rezultatelor sa aiba aceeasi greutate cu proiecte PCE sau PCCF.
• Criteriul VII-Sustenabilitate financiara. Nu se specifica la ce anume se face raportarea pentru stabilirea procentelor. Criteriul se suprapune cu ultima parte a criteriului Rezultate din domeniul cercetarii-dezvoltarii, partea cu venituri.
• Introducerea premiilor AR ca și criteriu distinct nu se justifică, un premiu acordat de National Academy of Sciences, SUA, spre exemplu, intrând în categoria „premii internaționale”, la un loc cu un posibil premiu acordat la Salonul de inventică de la Geneva.
• Dacă se utilizează numărul granturilor ERC câștigate trebuie precizat clar cu ce sunt acestea echivalate (din exprimarea actuală ar rezulta că se pot echivala cu un proiect ERC-like, acordat de UEFISCDI)

Propunem ca pentru fișa de evaluare să fie utilizată secțiunea B3 din cadrul pachetului de informații al competiției PCCF 2016(cu excepția punctului 5), toate ponderate la numărul de cercetători din instituția respectivă.

Pagina 5: punctele d. si h. de la 2.2.2 Conditii specifice de eligibilitate se repeta. In text se face referire la institutii de invatamant superior acreditate sau INCD-uri certificate. In perioada 2014-2017 nu s-a desfasurat niciun proces transparent de acreditare sau certificare a universitatilor sau INCD-urilor. Mai mult, la certificarea unei bune părți a INCD-urilor în 2016 s-au folosit rapoartele vechi din 2011/2012.

Pagina 6: 2.3 Categorii de activitati admise pentru finantare in cadrul proiectelor. Sunt mentionate numai activitati suport, activitati conexe sau activitati de inovare care nu necesita cercetare stiintifica sau dezvoltare experimentala. Activitatile propriu-zise de cercetare sunt deci excluse de la finantare, ceea ce este in totala contradictie cu indicatorii de rezultat specificati la pagina 3, toti indicatorii mentionati necesitand si activitati CD pentru a fi realizati.

Pagina 6: 2.4 Categoriile de cheltuieli. Desi in paragraful precedent activitatile CD sunt excluse, paragraful 2.4 face referire la “…cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării…”. Este evidenta incoerenta pachetului de informatii in privinta cheltielilor eligibile.

Pagina 7: Se menționează că „Limita maximă (procentul maxim) pentru regie va fi stabilită în etapa de negociere a contractului de finanțare în funcție de particularitățile ofertei de proiect.”. Solicităm includerea unui prag maxim de 25% din cheltuielile directe (nefiind luate în calcul mobilizările corporale).

Pagina 7: „Se vor prezenta succint, performanțele obținute în ultimii 4 ani (max.10 pag.A4, TimesNewR 11, spațiere la un rând).”Nicidecum nu se poate spune că 10 pagini, cu spațiere de un rând și font 11 ar fi o prezentare „succintă”. Solicităm reducerea acesteia la 3 pagini.

Paginile 9-10: in tabelul cu indicatorii de performanta nu se face referire la rate de succes procentuale, asa cum se cere in grila de evaluare individuala la paginile 24-27. La pagina 11 sus exista o indicatie **** “Vor fi consemnate patru categorii: sub 25 %, intre 25 % si 50 %…” dar nu se explica la ce face referire aceasta indicatie.

Pagina 12:Solicităm ca limba de depunere a proiectelor să fie limba engleză, mai ales în contextul în care marea majoritate a evaluatorilor naționali sunt angajați ai instituțiilor ce vor intra în competiție și prin urmare este imperios necesară utilizarea evaluatorilor internaționali în vederea evitării conflictului de interese.

Pagina 13: Lista tuturor proiectelor depuse trebuie afișată pe site-ul MCI, nu doar a celor declarate eligibile.

Alte observatii:

• In Pachetul de informatii se specifica doar angajamentul Romaniei de a atrage 1 % fonduri pentru cercetare din mediul privat. Nu se specifica nimic despre faptul ca finantarea publica a cercetarii este departe de tinta de 1 % pe care Romania s-a angajat sa o atinga in 2020.
• La pagina 15 sunt specificate criteriile dupa care se face departajarea in caz de punctaj egal dupa evaluarea in panel. Solicităm ca primul criteriu de departajare să fie Recunoasterea si prestigiul organizatieisau Rezultatele CD, nuInfrastructura CDIcum este propus.
• Nu se specifica ce baze de date sunt acceptate la evaluare, si nici cum vor face evaluatorii verificarea datelor completate de catre institutiile participante. In criteriile CNATDCU sau CNCS se face referire la Web of Science sau eventual Scopus, AIP si alte baze de date similare.
• Exista la pagina 8 un tabel cu cele mai 20 de citate lucrari, unde se cere completarea cu lucrarile care citeaza lucrarea respectiva. Un astfel de tabel ar lua foarte mult timp pentru a fi completat, in cazul lucrarilor cu mii de citari. Ar trebui trecut numai numarul de articole care citeaza, fara auto-citari.
• Evaluatorii trebuie să îndeplinească minim criteriile impuse acestora în competiția PCCF. Membrii comisiilor de soluționare a contestațiilor trebuie să îndeplinească aceleași criterii ca și evaluatorii.

Pachetul de informatii pare facut in graba si cu multe inadvertente si incoerente. Spre exemplu, se susține ca finantarea se acorda unei singure institutii de cercetare, exclusiv pe baza rezultatelor respectivei institutii. Cu toate acestea, la pagina 22 din pachetul de informatii exista un tabel care mentioneaza institutii partenere! Pachetul de informații trebuie total refacut, iar grila de evaluare trebuie sa contina praguri realiste, cu normare la personalul de CD implicat.

In locul organizarii unei astfel de competitii, care nu sustine in nici un fel activitatea CD, ar fi mult mai utila dublarea bugetelor la competitii PD, TE si PCCF si organizarea unor noi competitii PCE si Parteneriate.

O competitie de tipul premierii performantei institutionale ar avea sens pe rezultate obtinute in ultimii 3-5 ani si fara impuneri privind cotele de cheltuieli eligibile, care cheltuieli ar trebui doar sa faca dovada ca se inscriu intr-o strategie de dezvoltare pe 3-5 ani a institutiei de cercetare si ca respecta cadrul legal in vigoare. Procedura de depunere ar trebui sa fie simplificata la maxim, iar calcularea punctajelor ar trebui sa se poata face simplu, luand in considerare baze de date usor verificabile si documente doveditoare depuse de participantii la competitie (ex. pentru venituri obtinute din transfer tehnologic sau din mediul privat, ori pentru tehnologii/metode/servicii/produse introduse pe piata).

Membrii Asociației Ad Astra

București

26.04.2018