România înregistrează în domeniul cercetării decalaje substanțiale față de marea majoritate a țărilor Uniunii Europene. Astfel, există riscul, pe termen mediu și lung, ca generațiile viitoare formate în țară să fie din ce în ce mai puțin competitive pe piața muncii, atât la nivel național, cât și internațional. În plus, este deosebit de îngrijorător faptul că migrația cercetătorilor de calitate, de înaltă calificare și competitivi pe plan internațional, a atins cote alarmante, generând în țară o criză fără precedent a resursei umane din cercetare.

La ora actuală, România se află în fața unei alegeri cruciale în privința cercetării. În lipsa unor măsuri energice, coerente și de lungă durată pentru redresarea cercetării, România riscă să devină o țară în care cercetarea este practic inexistentă, o țară care continuă să-și piardă una din valorile sale cele mai importante – elita intelectuală. Astfel, riscăm ca, în loc să avem o economie modernă, bazată pe cunoaștere, dependența noastră de tehnologiile inovative din afară să se accentueze, iar într-un viitor foarte apropiat să fim nevoiți doar să importăm expertiză științifică (la costuri extrem de ridicate). România nu se poate proiecta în rolul de a disemina sau utiliza cunoașterea generată de alții, ci, pentru a avea avantaje competitive, trebuie să fie capabilă să genereze cunoaștere avansată. Este nevoie mai mult ca oricând ca domeniul cercetării să devină o prioritate strategică majoră pentru România. În acest sens, este esențială implementarea unor obiective strategice de stimulare pe termen lung a cercetării, luarea unor măsuri energice, atât de reformă, cât și de sprijinire a cercetării de excelență. Numai în acest fel, peste un număr de ani, măsurile de sprijinire a cercetării își vor arăta efectele benefice, conducând la o economie modernă, orientată spre inovare, cu efecte majore asupra competitivității produselor românești pe piața mondială. Impactul pe care l-ar produce asumarea acestui pact pentru cercetare ar avea efecte benefice pentru societatea românească, atât pe termen scurt (1-2 ani), cât și pe termen mediu și lung și anume: atragerea şi reținerea în țară a tinerilor care doresc să se integreze și să performeze în sistemul de cercetare, deschiderea sau reactivarea unor noi zone de cercetare cu impact direct, cum ar fi energia verde, inteligența artificială, printre altele și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea condițiilor de cercetare din universități. După estimările noastre, pentru a începe procesul de reducere a decalajului foarte mare înregistrat față de media europeană, este nevoie ca zona de cercetare să atragă un număr de minim 3000 de noi cercetători pe an, la nivelul întregii țări. Aceste măsuri de stimulare a cercetării nu pot fi implementate decât prin promovarea și asigurarea mobilității cercetătorilor, atragerea cercetătorilor de bun nivel din diaspora, oferirea unor oportunități reale de dezvoltare a carierei în țară, egalitatea de gen precum și un acces bazat exclusiv pe merit științific la fonduri publice pentru cercetare. Este necesar ca fundamentul pe care trebuie reașezat sistemul de cercetare din țară să se bazeze exclusiv pe principiul excelenței, potrivit căruia doar cei mai buni cercetători, cu cele mai bune rezultate, să obțină finanțare. În acord cu responsabilitățile României care decurg din documentul recent al Comisiei Europene (628/30.9.2020) „A new European Research Area for Research and Innovation”, din recomandările acestuia privind creșterea competitivității economice, precum și în concordanță cu obiectivele strategice stabilite de Comisia Europeană, noi, reprezentanții partidelor politice parlamentare, ai instituțiilor şi organizațiilor semnatare ale acestui pact, ne angajăm ca, în toate acțiunile noastre viitoare referitoare la cercetare, să urmărim atingerea următoarelor cinci obiective strategice:

1. Evaluarea transparentă a performanței științifice a tuturor institutelor de cercetare din țară, inclusiv a Institutelor Naționale de Cercetare și Dezvoltare, a institutelor de cercetare ale Academiei Române și a sistemelor de cercetare din universități, de către un for științific internațional competent și independent de orice ingerință politică. Ca urmare a acestui proces de evaluare, se vor lua măsurile necesare de reformă instituțională.

2. Creșterea progresivă a alocărilor bugetare anuale pentru Cercetare și Dezvoltare până la 1,5% din PIB în 2025, după cum urmează: 0,5% în 2021, 0,8% în 2022, 1,1% în 2023, 1,3% în 2024, 1,5% în 2025.

3. Asigurarea unei scheme de finanțare stimulante, atât la nivelul institutelor de cercetare, cât și la nivelul cercetătorului, bazată pe principii exclusiv meritocratice. Pentru acest lucru, este nevoie de implementarea unei scheme de finanțare complementare formată din 2 părți:

a) finanțare de bază pentru asigurarea unui nivel de salarizare decent

și

b) finanțare adițională bazată exclusiv pe excelență, în funcție de performanțele științifice obținute de fiecare cercetător.

4. Creșterea graduală a numărului de cercetători prin încurajarea tinerilor absolvenți să devină cercetători, stimularea revenirii și integrării în sistemul de cercetare din țară a cercetătorilor valoroși din diaspora, precum și atragerea de cercetători străini în cadrul infrastructurilor naționale de CDI.

5. Asigurarea unei finanțări multianuale și predictibile pentru competițiile anuale de tipul celor aflate în desfășurare: „Tinere echipe (TE)”, „Proiecte postdoctorale (PD)”, „Proiecte Experimental Demonstrative (PED)”, „Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE)”, „Proiecte pentru Repatrierea Cercetătorilor din Diaspora (PRCD)”, „Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră (PCCF)”, precum și a altor instrumente de finanțare necesare.

Inițiatorii Pactului Național pentru Cercetare vor desemna o comisie care să monitorizeze aplicarea acestuia şi să prezinte anual în Parlamentul României un raport privind progresele reale în realizarea celor cinci obiective strategice mai sus menționate. Aceste obiective strategice vor sta la baza elaborării unei strategii coerente şi unitare de lungă durată privind relansarea sistemului de cercetare din țară.

Asociația Ad Astra

_____________________________

Pana in acest moment, urmatoarele entitati si-au exprimat adeziunea la Pactul National pentru Cercetare (in ordine cronologica):

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj

Consortiul Universitaria

Uniunea Universităților Clujene

USR-PLUS

UDMR

PNL

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

Aparitii media:

Urmatoarea emisiune se va difuza joi, 26 noiembrie, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.10 la 22.00.