Scopul nostru este sprijinirea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi facilitarea comunicării între cercetătorii români din întreaga lume.
Editorial: .
Rezumat:
Apoptoza si autoimunitatea in neoplasmele hematologice
Aurelian Udristioiu¹Manole Cojocaru²
¹Departamentul Hematologie si Coagulare, Laborator Clinic, Spitalul Judetean de Urgenta Targu Jiu & Facultatea de Medicina, Universitarea Titu Maoirescu, Bucuresti, aurelianu2007@yahoo.com
²Departamentul de Fiziologie, Facultatea de Medicina, , Universitarea Titu Maoirescu, Bucuresti, mancojocaru@yahoo.com
Abstract
Introducere
Consortiul International, Cancer Genomic, a stabilit inca din anul 1991 rolul genei P-53, subliniind ca aceasta gena este cel mai frecvent mutanta (> 50%), in cancerul uman, ceea ce indică faptul că gena P-53 joacă un rol crucial in prevenirea formarii cancerului. Intr-o celula normala, gena supresoare a procesului cacinogenezei, P-53, codifica proteinele care se leaga de ADN si regleaza expresia genelor pentru a preveni mutațiile genomului.
O mutatie a genei P-53 va conduce în mod inevitabil la la un proces de carcinogeneza lăsând celula să se divida pe termen nelimitat. Un alt factor important în procesul de carcinogeneză este echilibrul dintre agentii pro-apoptotici și anti-apoptotice ale familiei genei antiapoptopice, Bcl-2.
Prin studiile genetice timpurii ale cazurilor umane de Leucemie Limfatica Cronica, [LLC], folosindu-se analiza cromozomilor s-au detectat aberații cromozomiale in 40% -60% din cazuri. Prin aceasta analiza cromozomiala , numai celulele aflate in diviziune au fost evaluate prin tehnici de cromozomi banding. In ultimii ani au fost raportate tehnici noi de stimulare a diviziunilor celulare, pentru a imbunatati detectarea aberațiilor cromozomiale, în special in translocațiile din limfocitele LLC.
Printre acestea, tehnica fluorescenta de hibridizare in situ (FISH), care permite analiza celulelor in diviziune si non-diviziune, este tot mai mult oferita ca o alternativă la banding cromozom convențional. Prin tehnica FISH, până la 80% din cazurile de LLC s-au demonstrat modificari genetice.
Diagnosticul de Leucemie Limfatica Cronica{LLC}
Diagnosticul de LLC poate fi stabilit initial prin microscopia optica si prin imunofenotipare: Anticorpi monoclonali din panelul pentru receptorii CD5 +, CD20 + și CD23 +, CD28 +, pentru limfocite B. Culoarea intens pozitivă pentru CD20, FMC7 și / sau CD79b, sau colorarea negativă pentru CD23 au fost privite ca o imunofenotipare atipica in LLC.
Receptorul CD38 a fost considerat ca fiind pozitiv în cazul în care o populație distinctă a limfocitelor expune o mai mare intensitate de colorare decât granulocitelor din eșantion și in asociatie cu proteine ζ model (ZAP-70) si exprima o agresivitate mai mare a malignitatii. De asemenea, cercetarile din ultimii cinci ani, au confirmat cazurile cu malignitate agresiva, si rapid prognostic nefast in toate tipurile de cancer, fie prin mutatia genei P-53 (care codifică p53) sau modificări în starea de modulare a proteinei p53.
Proteina p-53 are roluri suplimentare, care se pot suprapune cu capacitatea sa de supresie, in procesele tumorale, inclusiv in raspunsul la daunele ADN-ului, in metabolismul îmbătrânirii, diferențierea celulelor și a fertilității celulelor stem.[[Udristioiu A, Florescu C, Popescu MA, Cojocaru M. High Concentration of anaerobic ATP implicated in aborted apoptosis from CLL. LabMed 2010; 41: 203-208].
In concordanta cu acest rol, activitatea proteinei p53 este compromisă într-o proporție mare sau mai mica,in toate tipurile de cancer, fie prin mutatia genei P-53 (care codifică p53) sau modificări în starea de modulare a proteinei p53. Proteina p-53 are roluri suplimentare, care se pot suprapune cu capacitatea sa de supresie, in procesele tumorale, inclusiv in raspunsul la daunele ADN-ului, in metabolismul îmbătrânirii, diferențierea celulelor și a fertilității celulelor stem.
Acetilarea proteinei p53 este un mijloc important de modificări post-translaționale și este indispensabilă pentru activarea acesteia, care este un proces enzimatic reversibil. Ambele procese, acetilarea si deacetilarea p53, sunt implicate în reglarea fină a răspunsurilor celulare la deteriorarea ADN-ului și a stresului genotoxic, cum ar fi radiațiile. Direcționarea acetilarii proteinei p53 poate permite modularea radio sensibilității celulelor canceroase, in tratamentele de radioterapie ale tumorilor maligne [Zhang J1, Shen L2, Sun LQ3. The regulation of radiosensitivity by p53 and its acetylation. Cancer Lett. 2015 Jul 28;363(2):108-18. doi: 10.1016/j.canlet.2015.04.015. Epub 2015 Apr 21].
CD44 este o moleculă multistructurala și multifuncționala de suprafață celulelor, implicată în proliferarea celulară, diferențierea celulară, migrarea celulelor, angiogeneza, prezentarea de citokine, chemokine, și factori de creștere a receptorilor corespunzători și în semnalizarea pentru supraviețuirea celulară. Toate aceste proprietăți biologice sunt esențiale pentru activitățile fiziologice ale celulelor normale, dar ele sunt de asemenea asociate cu activitățile patologice ale celulelor canceroase. Experimentele din ultimii au au arătat că direcționarea anticorpilor anti-CD-44 spre celulele maligne, reduce semnificativ activitățile maligne ale diferitelor neoplasme. [Naor D1, Nedvetzki S, Golan I, Melnik L, Faitelson Y. CD44 in cancer.Crit Rev Clin Lab Sci. 20012; 39 (6): 527-79].