Revista “Nature”, care alaturi de revista “Science”, este una din cele mai prestigioase reviste stiintifice din lume, semnaleaza in ultimul ei numar (din 14 octombrie 2004) controversa starnita de decizia unilaterala a Ucrainei de a incepe constructia unui canal de navigatie pe bratul Chilia al Dunarii. Articolul are la baza si un interviu cu Dr. Liviu Giosan, geolog de origine romana care activeaza la Woods Hole Ocenographic Institution, unul din cele mai prestigioase institute de oceanografie din lume.

In pofida existentei unor proiecte alternative de navigatie la gurile Chiliei, Ucraina a decis sa reactiveze si sa modernizeze Bastroe, un brat din delta secundara a Chiliei care a mai fost folosit pentru navigatie inainte de razboaiele din fosta Yugoslavie (bratul Bastroe mai este cunoscut in literatura stiintifica romaneasca sub numele de Stambulul Nou). Intentia declarata a Ucrainei este de a revitaliza economia precara a regiunii prin atragerea de trafic comercial pe noul canal.

Reporterul revistei subliniaza intensa presiune internationala la care este supusa in prezent Ucraina din partea organizatiilor care se ocupa cu protectia mediului, dar si a oamenilor de stiinta si a unor guverne, care au atras atentia in nenumarate randuri asupra efectelor potentiale ale acestui proiect in special asupra faunei si florei Deltei Dunarii. Articolul aminteste de distrugerea Deltei planuita de Ceausescu in anii ’80, cand o buna parte a teritoriului deltei fusese destinat agriculturii, si de refacerea partiala a ecosistemului natural dupa caderea regimului dictatorial din Romania in 1989, un noroc nesperat pentru aceasta regiune, care este una din cele mai bine pastrate delte din lume.

Proiectul de canalizare a Chiliei a inceput in luna august a acestui an, cand bratul secundar Bastroe a fost dragat pe o lungime de 3 km, de catre o firma de profil din Germania. Ucraina planuieste sa continue proiectul in amonte pe bratul Chilia pe o lungime de 170 de km. Criticii proiectului ucrainean, care includ Comisia Europeana, reprezentantii conventiei de la Ramsar, si guvernele german si american, au cerut ca proiectul sa fie stopat in vederea executarii unor studii de impact independente. Ministrul transporturilor din Ucraina, Valentin Casapciuc a promis ca tara sa va organiza o intalnire internationala pe tema canalului, in luna noiembrie a acestui an. Insa in opinia lui David Bridgewater, secretarul-general al conventiei de la Ramsar care se ocupa de protejarea zonelor naturale umede, Ucraina a ramas si ramane “surda” la recomandarile comunitatii internationale.

Dr. Liviu Giosan subliniaza in interviul acordat reporterului de la Nature caracterul unic al Deltei Dunarii, un adevarat paradis natural care trebuie pastrat cat mai putin alterat pentru viitor. Liviu Giosan a aratat ca in afara de efectele negative asupra ecosistemului, proiectul ucrainean trebuie analizat in ansamblu. Avand in vedere debitul mare al bratului, lucrari de dragare cvasi-continue vor fi necesare pentru a mentine navigabilitatea pentru nave de mare tonaj. Daca acest plan va fi realizat, bratul Chilia va fi o amenintare continua nu numai pentru regiunea invecinata canalului, dar si pentru echilibrul hidrologic, sedimentar si ecologic al intregii si delte, si mai departe, a coastei romanesti de la sud de delta. Giosan a mai mentionat ca desi unele proiecte romanesti de taiere de canale si ridicari de diguri prezinta pericole insemnate pentru Delta, care ar trebui monitorizate de catre guvernul roman si comunitatea internationala, proiectul ucrainean este periculos datorita anvergurii sale.

Liviu Giosan este co-fondator al proiectului Ad Astra, un proiect dedicat reformei cercetarii stiitifice in Romania, promovarii tinerilor cercetatori, si promotor al colaborarilor intre cercetatorii de origine romana (vezi pagina web a proiectului la https://www.ad-astra.ro ). Activitatea stiintifica a cercetatorului roman a mai fost mentionata recent in Nature (August 2004) cand o lucrare la care a fost co-autor a fost discutata pe larg. Acel studiu, publicat in revista Paleoceanography la inceputul acestui an, se folosea de modelarea numerica pentru a analiza ipoteza inundarii catastrofice a Marii Negre de catre apele Mediteranei cu aproximativ 8,000 de ani in urma, un eveniment pe care unii comentatori il pun la originea miturilor potopului.

Giosan lucreaza in Delta Dunarii din 1990 si a publicat mai multe lucrari in reviste stiintifice de calibru despre evolutia Deltei si a tarmului romanesc al Marii Negre. In prezent colaboreaza cu un grup dinamic de tineri cercetatori de la Statiunea de Cercetari Marine si Fluviale Sfantu Gheorghe a Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Geografie, condus de prof. Emil Vespremeanu, un veteran al cercetarii stiintifice in Delta. Unul din proiectele care vor rezulta din aceasta colaborare este modelarea numerica a efectelor dragarii bratului Chilia asupra evolutiei de ansamblu a Deltei.

Pagina web a lui Liviu Giosan: https://ad-astra.ro/lgiosan/
Site-ul web al institutului Woods Hole: http://www.whoi.edu