Forumul Academic Român, asociaţia Ad Astra a cercetătorilor români şi portalul „România, Liberă în Viitor” consideră că numirea secretarilor de stat din Ministerul Educaţiei şi Cercetării pe criterii politice, în detrimentul celor de competenţă, este în măsură să pericliteze speranţele de reformă reală a sistemului educaţional şi ştiinţific.

Reiterăm cererea noastră iniţială ca viitorii secretari de stat să fie persoane care s-au remarcat printr-o ţinută academică deosebită, probată prin rezultate ştiinţifice recunoscute internaţional şi atitudini publice clare asupra direcţiilor majore în care trebuie orientată reforma învăţământului şi cercetării. Gravitatea problemelor cu care se confruntă învăţământul universitar şi cercetarea (goana dupa titluri universitare fără a avea acoperirea ştiinţifică necesară, auto-perpetuarea în funcţii de conducere, clientelismul prin care se acordă granturile de cercetare, nepotismul, politizarea, blocarea transferului de generaţii, exodul tinerilor valoroşi, subfinanţarea) nu pot fi rezolvate de persoane care s-au “adaptat” fără remuşcări la toate regimurile politice, fie ele post- sau pre- revoluţionare. Aceste reforme necesită persoane dispuse să-şi pună energia în slujba comunităţii academice, a interesului societăţii şi nu a unor grupuri de interese sau a dorinţei individuale de a-şi transforma capitalul politic într-o poziţie guvernamentală de complezenţă.

Situaţia dramatică din învăţământul universitar şi cercetare necesită o reformă de anvergură, conform următoarelor principii:

1. Asigurarea democraţiei universitare: alegeri democratice prin vot universal; eliminarea conflictelor de interese din cadrul comisiilor decizionale; transparenţa deciziilor şi accesul la informaţie; reciprocitatea relaţiei student-cadru universitar.

2. Corectitudinea gestionării fondurilor publice, prin asigurarea transparenţei bugetului universităţilor şi institutelor de cercetare, a fondurilor alocate pentru cercetare; asigurarea unei conduceri competente din punct de vedere managerial atât la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cât şi al universităţilor şi institutelor de cercetare.

3. Restabilirea demnităţii profesionale şi morale a cadrelor universitare şi a cercetătorilor, prin redefinirea criteriilor de apreciere ştiinţifică şi didactică conform practicilor internaţionale, în vederea stabilirii unei echivalenţe între titlu şi valoare academică şi a prevenirii accederii la titulaturi academice sau ştiinţifice a persoanelor incompetente; combaterea corupţiei universitare, a nepotismului, a despotismului universitar, a politizării universităţilor.

4. Asigurarea unui transfer de generaţii care să promoveze valoarea – ocuparea posturilor strict pe criterii de valoare ştiintifică, recunoscute pe plan internaţional, atât în universităţi, cât şi în institutele de cercetare.

5. Reorganizarea sistemului universitar şi de cercetare: alocarea unor bugete corespunzătoare educaţiei şi cercetării ştiinţifice; reevaluarea periodică a corpului profesoral şi de cercetare; reevaluarea periodică şi retragerea acreditărilor universităţilor şi institutelor de cercetare care nu corespund standardelor internaţionale.

6. Aplicarea prevederilor legii privind deconspirarea Securităţii în cazul persoanelor din conducerea instituţiilor de învăţământ superior.