Domnului Ministru al Educaţiei şi Cercetării,
Prof. Dr. Mircea Miclea

Domnule Ministru,

De la numirea Dumneavoastră aţi anunţat în repetate rînduri reformarea sistemului de evaluare şi, în consecinţă, a celui de finanţare a cercetării. Aţi organizat mai multe întîlniri cu cei interesaţi, cadre didactice, cercetători, reprezentanţi ai societăţii civile. Am salutat aceste intenţii şi am participat la respectivele întîlniri, oferindu-ne continuu întreaga disponibilitate si expertiză. In disonanţă cu măsurile anunţate şi concluziile acestor întîlniri, o măsura recentă a CNCSIS nu realizează decît o superficială si nocivă primenire a sistemului.

Este vorba de noile criterii de evaluare a revistelor ştiinţifice româneşti, recent anunţate de CNCSIS (cf. http://www.cncsis.ro/evaluare_rev_ed.php). Acestea, deşi acordă ponderea cea mai mare (50 pt.) publicaţiilor din fluxul principal internaţional (ISI), introduc criterii suplimentare perverse, care fac ca ierarhizarea după relevanţa internaţională (cu alte cuvinte singura ierarhizare real valabilă) să devină inoperantă şi irelevantă. Un astfel de criteriu „original” de evaluare este acordarea a 5 pt. pentru fiecare instituţie străină la care este expediată o revista! Costă foarte puţin să expediezi o revistă de duzină la zece universităţi sau institute unde nu o va citi nimeni. In baza unui alt criteriu din aceeaşi categorie, se acordă 3 pt. pentru fiecare schimb de reviste; orice revistă slabă se poate astfel schimba cu una de acelaşi calibru. Indiferent de calitatea unei reviste, dacă ea este schimbată cu alte şapte, este, din punctul de vedere al CNCSIS, echivalent cu publicarea de articole considerate relevante pe plan internaţional. Astfel, ca şi în cazul evaluărilor precedente ale CNCSIS, criteriile de cantitate prevalează în faţa celor de calitate. In consecinţă, impostura si provincialismul actual vor continua să fie legitimate chiar de către cei a căror îndatorire este tocmai să le combată. Rolul ştiintei, de a produce cunoştinţe noi, va continua să fie legal deturnat înspre producţia de titluri universitare neacoperite factual.

Mai mult, CNCSIS intenţionează să recunoască aşa numite „reviste de importanţă naţională” (categoria C), care nu sînt indexate de ISI (categoria A) si nici nu au potenţial pentru recunoaştere internaţională (categoria B). Ne punem, logic, întrebarea: ce înseamnă cercetare, ştiinţă de interes numai naţională Cu certitudine, folosirea acestor criterii CNCSIS şi pentru evaluare, finanţare si promovare în unităţile de cercetare reprezintă încă o sfidare la adresa cercetătorilor români. In consecinţă şi în contrast cu importante progrese personale ale multor cercetători români, sistemul care ar trebui să-i sprijine, va continua să fie parazitat de autori de maculatură perpetuîndu-se chiar prin aceştia din urmă.

Domnule Ministru,

Starea critică a cercetării româneşti, aşa cum este ea văzută din perspectiva internaţională, a fost relevată de o serie de analize, printre care şi recent mediatizata analiză Ad Astra (a se vedea https://www.ad-astra.ro/isi/). Adoptarea unor măsuri drastice pentru a îndrepta această situaţie, printre care şi evaluarea cercetării româneşti după standarde internaţionale, este stringent necesară. Masa critică de cercetători capabili să facă propuneri coerente şi să le pună în aplicare a fost atinsă.

Iată de ce, avînd în vedere frecventele Dumneavoastră luări de poziţie, suntem convinşi că nu agreeaţi situaţia semnalată de noi. Dincolo de imperativitatea schimbării criteriilor mai sus menţionate, modul în care CNCSIS înţelege să serveasca ştiinţa din România relevă cu prisosinţă fie incompetenţa, fie reaua credinţă sau aservirea la interese altele decît cele reale ale cercetării. Ad Astra îşi afirmă speranţa că, în baza vizibilei neîndepliniri a rolului lor, liderii CNCSIS responsabili pentru starea de fapt vor fi rapid înlocuiţi.

Cu încredere,
Asociaţia Ad Astra