Inscriere cercetatori

Premii Ad Astra

premii Ad Astra

Asociația Ad Astra a anunțat câștigătorii Premiilor Ad Astra 2022: http://premii.ad-astra.ro/. Proiectul și-a propus identificarea și popularizarea modelelor de succes, a rezultatelor excepționale ale cercetătorilor români din țară și din afara ei.

Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani lanseaza BAZA DE DATE A CERCETATORILOR ROMANI DIN DIASPORA. Scopul acestei baze de date este aceea de a stimula colaborarea dintre cercetatorii romani de peste hotare dar si cu cercetatorii din Romania. Cercetatorii care doresc sa fie nominalizati in aceasta baza de date sunt rugati sa trimita un email la cristian.presura@gmail.com

Tariceanu vrea in Romania centre de cercetare dupa modelul finlandez

Autor: Ziarul Financiar | Data: 05 Sep 2006 | Ora: 16:09

Romania ar trebui sa infiinteze centre de cercetare si dezvoltare cu aplicatie practica imediata in domenii concrete, dupa modelul finlandez, a declarat marti premierul Calin Popescu-Tariceanu, la Helsinki, dupa vizitarea parcului tehnologic Otaniemi.

„Finlanda, care este considerata astazi ca avand economia cea mai competitiva din lume, si-a creat acest avantaj intelegand rolul cercetarii tehnologice, al inovatiei, dezvoltarii si legatura intre mediul public si mediul privat”, a afirmat premierul, dupa ce a asistat la o prezentare de produs. Mediafax

http://www.zf.ro/articol_94150/tariceanu_vrea_in_romania_centre_de_cercetare_dupa_modelul_finlandez.html

„Un alt domeniu la care doresc să mă refer şi care cred că este realmente domeniul pe care trebuie să ne concentrăm cel mai mult în continuare este domeniul inovare, cercetare şi dezvoltare.

Mă bucur că sunt aici şi reprezentanţi ai instituţiilor statului şi ai mediului de afaceri, pentru că ceea ce vreau să facem în continuare este să realizăm un adevărat parteneriat public – privat în domeniul inovare, cercetare şi dezvoltare.

Investiţia majoră în inteligenţa umană, în cercetare şi dezvoltare este cheia pentru accelerarea dezvoltării economice, atât a ţării, cât şi a companiilor private.

Datele comparative între ţările UE şi România reflectă o situaţie preocupantă: avem foarte mult de recuperat în ceea ce priveşte capacitatea de a implica resurse importante în cercetare-dezvoltare, inovare.

Sunt însă ferm hotărât sa aplic acele politici prioritare care să orienteze resurse importante pentru stimularea activităţilor de cercetare şi dezvoltare orientate către cererea de piaţă. Vă pot da câteva exemple de acţiuni pe care deja le-am întreprins şi care vor continua. În 2006, bugetul destinat cercetării a crescut cu 80% faţă de 2005, alocările bugetare vor creşte în continuare şi în 2007 urmează ca să atingem obiectivul de 1% cheltuieli din PIB pentru cercetare şi dezvoltare. În plus, am reformat modul de alocare a banilor, finanţarea mergând acum pe proiecte şi nu după modelul sovietic, prin bani acordaţi institutelor de cercetări fără să existe proiecte la bază.

Doar preluând Agenda Lisabona şi investind în cercetare şi dezvoltare vom putea creşte competitivitatea şi productivitatea economiei româneşti şi vom putea compensa pierderea avantajului pe care îl avem acum cu o forţă de muncă ieftină. Acest avantaj, după cum vedeţi progresiv, dispare şi este firesc să dispară şi este bine să dispară pentru că, o dată intraţi în UE aspiraţiile cetăţenilor români vor fi tot mai mult legate de calitatea vieţii, de calitatea modului în care funcţionează instituţiile, dar oamenii vor dori să aibă o calitate a vieţii cât mai apropiată de cea a celor din celelalte ţări europene.

Am fost săptămâna trecută într-o vizită oficială în Finlanda şi am ţinut să vizitez unul din cele mai importante şi mai renumite parcuri tehnologice, cel de lângă Helsinki, de la Otaniemi, unde am văzut un model pe care cred că putem să-l preluăm în România. Este ceea ce vorbeam mai devreme: parteneriatul între companiile private şi stat. Chiar am văzut zilele acestea la televizor, în mod surprinzător, una din invenţiile pe care le-am zărit acolo şi care mi-a fost prezentată la Helsinki. Este vorba, dacă-mi permiteţi să fac o mică paranteză, de chitara virtuală, care a fost inventată char la Otaniemi de doi cercetători, al căror program a fost finanţat cu modesta sumă de 100.000 de euro. Toţi fabricanţii de jocuri electronice au devenit imediat extrem de interesaţi de această aplicaţie. Vă pot spune şi suma pe care cercetătorii au primit-o pentru invenţia respectivă: nu mai puţin de 4 milioane de euro. Dar sigur că impactul economic probabil este apreciat de companiile private ca fiind unul foarte mare, va genera o creştere substanţială cifrei de afaceri şi cred că modelul Finlandei, trecând acum mai departe de chitara virtuală, una din ţările care investeşte foarte mult şi care a reuşit performanţe extraordinare în domeniul cercetării şi inovării, este modelul către care trebuie să privim cu mare atenţie.România are obligaţia, în acest sens, să nu mai parcurgă toate etapele, avem o şansă exatraordinară să sărim multe dintre etapele pe care ţările din vestul Europei le-au parcurs deja. Cred că trebuie un efort în acest sens, pentru a face din economia românească o economie competitivă.”

http://www.gov.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=50241&idrubricapresa=2&idrubricaprimm=&idtema=&tip=&pag=&dr=