Inscriere cercetatori

Premii Ad Astra

premii Ad Astra

Asociația Ad Astra a anunțat câștigătorii Premiilor Ad Astra 2022: http://premii.ad-astra.ro/. Proiectul și-a propus identificarea și popularizarea modelelor de succes, a rezultatelor excepționale ale cercetătorilor români din țară și din afara ei.

Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani lanseaza BAZA DE DATE A CERCETATORILOR ROMANI DIN DIASPORA. Scopul acestei baze de date este aceea de a stimula colaborarea dintre cercetatorii romani de peste hotare dar si cu cercetatorii din Romania. Cercetatorii care doresc sa fie nominalizati in aceasta baza de date sunt rugati sa trimita un email la cristian.presura@gmail.com

Scrisoare deschisă a asociaţiei Ad Astra privind metodologia de recunoaştere automată a diplomelor de doctor

Către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,

Prin prezenta, Asociaţia Ad Astra, având sediul în Cluj-Napoca, str. Saturn nr. 24-26, cod fiscal 14905018, înregistrată în Registrul Special al Judecătoriei Cluj-Napoca cu nr. 74/2002, înregistrată în Registrul Naţional al Organizaţiilor Non-Guvernamentale cu nr. 3089/A/2002, vă solicită, în temeiul art. 7 alin. (1) al Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, revocarea în parte a Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului (OMECTS) nr. 3894 din 3 mai 2012 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoaşterea diplomei de doctor şi a titlului de doctor în ştiinţe sau într-un domeniu profesional, obţinute la instituţii acreditate de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate. Mai precis, vă solicităm abrogarea sau modificarea art. 4 alin. (2) şi (4) şi a art. 5-7 din OMECTS nr. 3894/2012.

Astfel, OMECTS nr. 3894/2012 pretinde a fi fost emis în temeiul art. 216 alin. (2) lit. f) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 216 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) elaborează metodologia prin care se pot recunoaşte automat diplomele şi certificatele obţinute în universităţi din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi în Confederaţia Elveţiană, precum şi în universităţi de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate şi reactualizate de MECTS, respectiv lista aprobată prin OMECTS nr. 3158/2012.

Art. 5 al OMECTS nr. 3894/2012 condiţionează echivalarea automată a diplomei de doctor şi a titlului de doctor, prevăzute de lege că se pot recunoaşte automat, de echivalarea sau recunoaşterea actelor de studii din ciclul universitar anterior care au dat acces la studii doctorale. Având în vedere că nu se prevede o echivalare automată a actelor de studii din ciclul universitar anterior care au dat acces la studii doctorale, obţinute în universităţile pentru care legea prevede posibilitatea recunoaşterii automate, din această rezultă că, de facto, diploma de doctor şi titlul de doctor, prevăzute de lege că se pot recunoaşte automat, nu se recunosc automat prin metodologia emisă, ceea ce reprezintă o încălcare a legii. Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, automat înseamnă care se efectuează prin acţiunea unui dispozitiv mecanic, care se face, se execută de la sine, fără participarea raţiunii sau voinţei – semnificaţie care se pierde în cazul în care recunoaşterea automată este condiţionată de o recunoaştere care implică verificarea clasică a unui dosar. Considerăm că recunoaşterea diplomei / titlurilor de doctor ar trebui, dimpotrivă, să ducă la recunoaşterea implicită a diplomelor de nivel inferior, deoarece o diplomă de doctorat atestă cunoştinţe superioare celor atestate de o diplomă de master, licenţă sau bacalaureat.

De asemenea, art. 4 alin. (4) al OMECTS nr. 3894/2012 impune evaluarea CNATDCU în cazul în care diploma de doctor care se poate recunoaşte automat, conform legii, nu are corespondenţă într-unul din domeniile de studii universitare de doctorat din România. Aceasta este o nouă încălcare a conceptului de recunoaştere automată. Chiar dacă art. 169 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 prevede că în diploma care certifică obţinerea şi deţinerea titlului de doctor se menţionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ştiinţific, respectiv domeniul profesional pentru doctoratul profesional, legea nu prevede nicio restricţionare a acestor domenii. Astfel, de exemplu, o diplomă de doctor obţinută în străinătate într-un domeniu în care nu se organizează doctorat în România ar trebui recunoscută în ţară în domeniul respectiv. Acest lucru corespunde interesului naţional de a avea în ţară persoane specializate în domenii pentru care nu exista anterior forţă de lucru calificată.

Art. 6 şi 7 din OMECTS nr. 3894/2012 reglementează dosarul pentru recunoaşterea diplomei de doctor şi a titlului de doctor obţinute în străinătate, fără a face o distincţie explicită între diplomele şi titlurile care se recunosc automat, respectiv cele care nu se recunosc automat. Asta înseamnă, de facto, că recunoaşterea automată impune depunerea unui dosar stufos, ceea ce reprezintă o nouă încălcare a conceptului de recunoaştere automată.

Asociaţia noastră consideră că diplomele care se pot recunoaşte automat potrivit art. 216 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011 trebuie recunoscute în România în urma unei proceduri cât mai simple posibil (potrivit înţelesului cuvântului automat), care să implice un efort minim al titularilor, având în vedere că aceste diplome nu sunt cu nimic mai prejos de o diplomă emisă de o universitate din România. Considerăm că impunerea ca titularii diplomelor care se pot recunoaşte automat potrivit art. 216 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011 să parcurgă proceduri birocratice greoaie, cum e alcătuirea dosarului prevăzut de art. 6 din OMECTS nr. 3894/2012, reprezintă o discriminare a acestora faţă de persoanele care şi-au obţinut diplomele în România. Injusteţea acestei discriminări este amplificată în cazurile în care diplomele obţinute în străinătate sunt acordate de universităţi mult mai performante decât oricare universitate din România, având în vedere că interesul naţional este ca forţa de lucru din ţară să fie cât mai înalt calificată.

Menţionăm că includerea în dosar a tezei de doctorat fără acceptarea versiunii scanate, potrivit art. 6 alin. (1) lit. h) din OMECTS nr. 3894/2012, reprezintă o cerinţă care poate fi imposibil de îndeplinit de o persoană care şi-a susţinut teza cu mai mult timp în urmă, şi care nu mai deţine fişierele care au stat la baza realizării tezei. De asemenea, decizia de refacere a tezei, prevăzută de art. 4 alin. (4) din OMECTS nr. 3894/2012, este incompatibilă conceptual cu noţiunea de recunoaştere a unui titlu de doctorat deja obţinut în baza unei teze care a fost deja validată de diverse comisii, în străinătate.

Prin cele de mai sus, asociaţia noastră consideră că i s-a încălcat interesul legitim public prin care realizarea competenţei autorităţilor publice, în particular a MECTS, trebuie să se supună legii, în particular art. 216 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; interesul legitim public de satisfacere a nevoilor comunitare de forţă de muncă înalt calificată, inclusiv în educaţie şi cercetare, capabilă să facă faţă provocărilor economiei centrate pe cunoaştere; interesul legitim public referitor la dreptul cetăţenilor de a fi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, potrivit art. 16 alin. (1) din Constituţie; şi interesul legitim privat al membrilor asociaţiei care deţin titlul de doctor obţinut la universităţi prevăzute de art. 216 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011. Interesele asociaţiei corespund scopurilor statutare ale asociaţiei, respectiv:
a) promovarea ştiinţei moderne făcute fie în România, fie în străinătate de către cercetători de origine română;
b) organizarea de acţiuni concertate în sprijinul drepturilor şi intereselor cercetătorilor de origine română, cu un accent programatic pe segmentul tânăr al comunităţilor ştiinţifice româneşti;
c) sprijinirea comunicării şi colaborării dintre cercetătorii români din străinătate şi cei din ţară;
d) sprijinirea cercetării în România şi a reformei din educaţie şi cercetare;
e) sprijinirea integrării cercetării româneşti în sistemul european de cercetare şi în cercetarea mondială.

Asociaţia Ad Astra