Către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării,

În atenţia dlui ministru Ciprian Teleman,

Stimate domnule ministru,

În urma ordinului dumneavoastră de la începutul lunii august curent, a fost selectată o lista de potenţiali viitori membri ai Colegiului Consultativ pentru Cercetare Dezvoltare şi Inovare (CCCDI), principalul organ consultativ de specialitate al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, constând adică din principalele autorităţi ştiinţifice din fiecare domeniu, care vor aviza activitatea ministerului în problemele specifice ale cercetării.

Conform legii, acest colegiu trebuie să fie format din personalităţi ştiinţifice recunoscute pe plan internaţional.

Această recunoaştere se traduce printr-o indiscutabilă vizibilitate în literatura ştiinţifică.

De asemenea, se subînţelege că trebuie să acopere toate domeniile ştiinţei, aşa cum sunt clasificate, de exemplu, în Manualul Frascati (http://www.keepeek.com/Digital-Asset-Management/oecd/science-and-technology/frascati-manual-2015_9789264239012-en#page61), pentru că altminteri ar fi domenii în care CCCDI nu poate aviza cu autoritate.

Reamintim faptul ca ordinul dumneavoastra a fost emis în mijlocul perioadei de concedii, fără să fie supus discuţiei publice, a intrat în vigoare imediat, iar timpul pentru pregătirea aplicaţiilor a fost foarte scurt, iniţial doar trei zile lucrătoare, extins ulterior la opt, nepermiţând multor potenţiali candidaţi, în special din mediul privat—care nu urmăresc aşa de frecvent ce se întâmplă pe pagina ministerului–să se decidă şi să îşi pregătească dosarele.

Condiţiile de selecţie nu au inclus vreun prag bibliometric formal, sau vreun criteriu de competenţă şi vizibilitate ştiinţifică uzitat în România, cum ar fi criteriile stabilite de CNATDCU pentru profesori universitari, conferenţiari, cercetători gradul I sau II, criterii care sunt necesar a fi întrunite, de exemplu, de candidaţii la conducerea unor institute de cercetare.

Pare indiscutabil faptul că nivelul de vizibilitate a operei ştiinţifice al membrilor acestui colegiu, ca principali consultanţi de specialitate ai ministerului, ar trebui să fie cel puţin comparabil celor de mai sus.

Lipsa acestor criterii formale nu exclude ca personalităţile selectate să le îndeplinească totuşi, prin procesul propriuzis de selecţie.

Examinând lista potenţialilor candidaţi, publicată de curând la:

https://www.research.gov.ro/ro/articol/5411/minister-comunicare-lista-candida-ilor-declara-i-admi-i-dupa-proba-de-interviu-pentru-colegiul-consultativ-pentru-cercetare-dezvoltare-i-inovare

am observat, într-adevăr, prezenţa mai multor persoane care se încadrează, evident şi indiscutabil, în cerinţa legală a recunoaşterii internaţionale, având un istoric de publicaţii respectabile în curentul principal al ştiinţei.

În alte câteva cazuri, însă, această prezenţă a fost mai greu, sau chiar imposibil de decelat—situaţie care poate avea cauze tehnice, dar poate fi şi expresia unei probleme reale.

Pentru a elimina orice suspiciuni sau dubii şi pentru a demonstra că acest consiliu va avea într-adevăr un nivel de competenţă de specialitate corespunzător celui stipulat în lege, precum şi o compoziţie reprezentativă pentru întreaga ştiinţă, vă solicităm să dispuneţi întocmirea şi publicarea unui tabel simplu, pe baza cv-urilor candidaţilor, tabel având următoarea structură:

1. numele noului membru

2. domeniul in care a dobândit ultima diplomă.

3. nivelul ultimei diplome (licenţă, master, doctor)

4. gradul stiintific/didactic

5. daca este abilitat sa conduca doctorate

6. indicele Hirsch, sursa informatiei (clarivate/google/scopus)

7. nr de brevete la care e inventator

8. domeniul principal al contributiilor stiintifice (dupa Clarivate/Frascati)

9. domeniul (comisia) în care va fi unul dintre principalii trei consilieri de specialitate în materie de cercetare-dezvoltare, pe plan naţional

În cazul în care, examinând acest tabel, ajungeţi la concluzia că actuala listă de candidaţi nu este întregime satisfăcătoare, vă propunem să mai lansaţi o invitaţie la depunerea de candidaturi, să lărgiţi lista candidaţilor şi faceţi o selecţie care să se bazeze şi pe criteriile de mai sus. De asemenea, cum principala problemă pare să privească participanţii din mediul privat, ar fi indicată o popularizare a acestei selecţii în rândul firmelor performante în cercetarea ştiinţifică privată.

Menţionăm faptul că, în România, acţionează în sectorul de afaceri 4500 de cercetători (conform anuarului statistic 2020), cheltuielile private de cercetare-dezvoltare sunt duble faţă de ce ele ale sectorului public şi cvasitotalitatea brevetelor internaţionale (adica inclusiv USPTO) provin din acest sector. Sunt numeroase firme de tehnologie performante, pe care le cunoaşteţi şi din presă şi din care ar trebui să puteţi găsi câte un om de ştiinţă pentru fiecare comisie a colegiului.

Înţelegem că numirea CCCDI este urgentă, dar este în acelaşi timp esenţial ca lista membrilor să inspire respect comunităţii ştiinţifice pe care aceştia o reprezintă de fapt, prin rezultatele de specialitate vizibile, ale fiecărui membru.

Nu este în niciun caz acceptabil ca pentru problemele de specialitate care privesc întreaga comunitate ştiinţifică dintr-un domeniu să vorbească o persoană fără nicio experienţă personală de cercetare în acel domeniu—când de fapt ar trebui să fie vorba de cei mai respectaţi şi mai vizibili exponenţi ai cercetării în domeniu.

Solicităm, de asemenea, ca atunci când ordinul de numire a CCCDI va fi pus în discuţie publică, să fie publicate şi cv-urile ştiinţifice ale candidaţilor propuşi, cv-uri care să evidenţieze principalele contribuţii ştiinţifice personale în domeniul fiecărei comisii. Această practică este obişnuită pentru celelalte consilii naţionale ale ministerului, de exemplu pentru CNCS (http://www.cncs-nrc.ro/membri) sau CNE (https://cnecsdti.research.gov.ro/membri-si-comisii).

În sfârşit, solicităm clarificarea printr-un normativ, de exemplu prin ordinul de numire al membrilor CCCDI, a condiţiilor de conflict de interese în CCCDI, în particular legat de prezenţa directorilor de INCD tocmai în organismul care coordonează şi fundamentează distribuirea fondurilor (de exemplu, nucleu) la aceste institute şi care de asemenea realizează evaluarea institutelor tip INCD.

Cu deosebită consideraţie,

Asociaţia Ad Astra a cercetătorilor români.