Autori: Maria Radoane, Ionita Ichim, Nicolae Radoane

Editorial: Elsevier, Catena, 24, p.127-146, 1995.

Rezumat:

Rezultatele prezentate în aceastã lucrare se bazeazã, în cea mai mare parte, pe cercetãrile noastre de teren în campanii lungi de inventariere a formaţiunilor de eroziune în adâncime în aria Podişului Moldovei, a munţilor flişului, de alegere a zonelor eşantion în care am realizat cercetãri detaliate (ridicãri topometrice întrucât au lipsit materialele cartografice la scarã rezonabilã pentru studiul microformelor de relief, cartografieri geomorfologice, pichetãri de profile, recoltãri probe de depozite din perimetrul ravenei etc); toate acestea s-au desfãşurat pe o perioadã de timp cuprinsã în intervalul dintre 1986 – 1998. Rezultatele acestui studiu sunt ordonate în urmãtoarele secţiuni: i) asupra dezvoltãrii alometrice a ravenelor; ii) efectul compoziţiei granulometrice a depozitelor din ravene; iii) procese geomorfologice din sistemul ravenei; iv) forma profilului longitudinal; v) problema vârfurilor de ravenã. Principalele concluzii obţinute din aceastã analizã sunt urmãtoarele:
Variabila morfometricã cu rol independent în controlul variaţiei celorlalte mãrimi ale ravenei a fost consideratã distanţa de la vârful la gura ravenei (DVF).
Ravenele rãspund diferit la acţiunea agenţilor modelatori, în funcţie de compoziţia granulometricã a depozitelor pe care se dezvoltã.
Analiza factorialã a relevat, în mod cu totul special, rolul parametrului M care înglobeazã caracteristicile geometriei secţiunii transversale a ravenei şi cele ale compoziţiei granulometrice. Parametrul, dealfel, se numeşte media ponderatã a procentului de silt – argilã din perimetrul ravenei. Variaţia parametrulului M în perimetrul secţiunii transversale a arãtat cã media ponderatã a procentului de silt – argilã controleazã forma secţiunii, dar în sens invers decât în cazul albiilor de râu.
Procesele geomorfologice dominante la nivelul unei ravene sunt de douã tipuri: procese de mal (surpãri, prãbuşiri, alunecãri, curgeri, dar şi şiroiri, badlands-uri); procese de transport longitudinal. Zona de vârf a ravenei este cea mai dinamicã din aria unei ravene.
Raportul între procesele de mal şi cele de transport longitudinal variazã între 0,1 şi 10, dar în proporţie de peste 50% între 1 şi 10. Pe ansamblu, procesele de mal contribuie la eroziunea în ravene de 1 – 5 ori mai mult decât procesele de adâncire.
Rata de avansare a ravenelor este de peste 1,5 m/an pentru ravenele adancite in depozite nisipoase si sub 1 m/an pentru ravenele adancite in depozite argilo-marnoase.

In a study area in Romania covering about 25,000 km2 over 9000 gullies were mapped and 12 were surveyed in detail. The distribution of gullies indicates that the highest gully density reflects hillslope orientation, inclination and length, and a sandy lithology. The surface deposits of gullies studied vary from silty-clays in the northern half of the territory, to silts in the middle to southern area and sands in the southern end of the region.
Factorial analysis of geometrical and granulometrical variables showed the role of the M parameter as a discriminating value of gully cross section shape. The rate of gully head cutting is over 1.5 m/year for gullies cut in sandy deposits and under 1 m/year for gullies cut in marls and clays. A model of gully development is proposed which shows an accelerated rate of gully development immediately downstream after their initiation and a reduced and even cessation of advance on attaining an equilibrium length.

Cuvinte cheie: ravene, clasificari, geomorfometria ravenelor, analiza factoriala,rate de avansare, Podisul Moldovei // gully erosion, areal distribution, factor analysis, geomorphometry, advancement rate, Moldavian Tableland

URL: http://www.usv.ro/istgeo