Acum doi ani asociația noastră a adresat o scrisoare deschisă președintelui, dl Klaus Iohannis, prim ministrului, dl Dacian Cioloș, și ministrului educației naționale și cercetării științifice, dl Adrian Curaj, în care am expus punctele cheie, în viziunea noastră, pentru reforma în cercetare. Le reproducem sumar mai jos. Detalii aici.

1. Creşterea treptată a alocărilor bugetare, ca procent din PIB, pentru educaţie şi pentru cercetare ştiinţifică.

2. Stimularea performanţei prin aplicarea finanţării diferenţiate pe bază de evaluare instituţională.

3. Evaluarea activităţii tuturor consiliilor care funcţionează pe lângă Ministerul Educației Naționale (MEN)/Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) şi reorganizarea celor nefuncționale.

4. Utilizarea exclusiv a evaluatorilor selecţionaţi pe baza unor criterii de profesionalism şi competenţă similare celor din UE pentru: comisiile doctorale şi de abilitare, evaluări instituţionale, evaluări de proiecte, comisiile de concurs pentru posturile de Prof, Conf, CS I şi CS II.

5. Analizarea situaţiei Academiei Române şi a tuturor academiilor de ramură şi reorganizarea acestora în vederea redobândirii prestigiului ştiinţific, cultural şi moral pe care trebuie să le aibă aceste foruri.

Ulterior am detaliat cele 5 puncte într-o scrisoare adresată ministrului A. Curaj, sub forma unor măsuri implementabile în scurt timp și altele pentru a căror implementare era necesar o perioadă mai lungă. Aceste măsuri pot fi consultate aici.

În prezent constatăm nu doar că reforma în cercetare a stagnat ci din contră, asistăm la o contrareformă pe toți cei 5 piloni de mai sus.

Astfel:

1′ Bugetul cercetării a fost diminuat la ultima rectificare bugetară, ajungând la 1,69 miliarde lei (reprezentând credite bugetare, la care se adaugă creditele de angajament, a căror utilizare o dezaprobăm ferm). Prin comparație, execuțiile bugetare în anii anteriori au fost: 2016 – 1,8 mld; 2015 – 1,6 mld; 2014 – 1,2 mld; 2013 – 1,2 mld; 2012 – 1,2 mld; 2011 – 1,3 mld (sursa: MCI).

2′ Nu vedem nicio măsură concretă de stimulare a performanței, ci din contră, (i) evaluarea școlilor doctorale (și implicit finanțarea ulterioară a celor performante) a fost amânată până în 2019; (ii) certificarea institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (INCD) s-a făcut, în 2016, în baza unor rapoarte de evaluare din 2011/2012, ieșite din termenul de valabilitate; (iii) sunt lansate competiții de proiecte în care nu se ține cont de nivelul de certificare al unei instituții (vezi competiția „Proiecte complexe realizate în consorții CDI” (PCCDI)), contestată în instanță de Ad Astra); (iv) nu sunt evaluate proiecte depuse în 2016 care trebuiau contractate în martie a.c. (vezi „Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră” – PCCF), precum și cele depuse în ianuarie a.c., cu termen pentru finalizare a evaluării în luna aprilie (vezi competițiile „Proiecte de cercetare postdoctorală” – PD – și „Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente” -TE) etc.

3′ Evaluarea comisiilor și consiliilor din subordinea MCI/MEN nu numai că nu a avut loc, dar am asistat chiar în acest an la decapitarea celor din subordinea MCI, la nici patru luni de la formare, fără nicio evaluare prealabilă. Vezi comunicatul nostru pe această temă.

4′ Abnegația cu care MCI ține la utilizarea evaluatorilor naționali pentru propunerile de proiecte reprezintă un regres evident în evaluarea și alocarea banilor publici prin competiție. Acest lucru ne-a determinat să lansăm un îndemn comunității științifice din România pentru boicotarea evaluării proiectelor naționale până la reintroducerea evaluatorilor internaționali. Revistele Science și Nature au scris despre acțiunea noastră.

5′ Institutele Academiei Române și ale academiilor de ramură rămân neevaluate independent (într-un mod similar metodologiei prevăzute în lege pentru INCD-uri), dar bugetate consistent din bugetul central.

În continuarea celor de mai sus și pornind de la solicitările noastre din 2015, constatăm că:

A’ Alocările bugetare pentru C&D nu corespund țintelor asumate de Guvern și nici celor incluse în Strategia Națională de C-D-I 2014-2020 (SNCDI 2014-2020). Astfel, Guvernul și-a asumat prin programul de guvernare „creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual”. Legea 339/2015 a bugetului de stat pe 2016 – 2,3 miliarde lei pentru cercetare; Legea 6/2017 a bugetului de stat pe 2017 – 2,0 miliarde lei pentru cercetare (capitolul 5301). SNCDI 2014-2020 prevede alocarea în acest an a 4,1 miliarde lei pentru cercetare.

B’ Elaborarea unui mecanism multianual, bine fundamentat legal, în vederea asigurării stabilității și predictibilități în finanțare, care să asigure lansarea unui număr minim de competiții anuale pentru finanțarea cercetării, indiferent de eventuale variații în bugetul total alocat C&D este departe de a fi realizat; despre alocarea a 50% din finanțarea cercetării pe bază de competiții nici nu poate fi vorba.

C’ Analizarea abaterilor și întârzierilor de la prevederile SNCDI 2014-2020 nu a avut loc, ci din contră, aceasta a fost modificată punctual anul acesta prin introducerea, spre exemplu, a unei noi infrastructuri majore de cercetare pentru România – reactorul nuclear de la Mioveni (Proiectul ALFRED).

D’ În privința evaluării institutelor de cercetare asistăm la certificări ale INCD-urilor fără ca acestea să fi fost reevaluate.

E’ Finanțarea pe bază de performanță este prezentă doar „pe hârtie”, în texte de legi care fie sunt ignorate, fie modificate, fie le sunt prorogate termenele de intrare în vigoare.

F’ Reorganizarea consiliilor din subordinea celor două ministere cu atribuții în domeniul cercetării și educației se face prin intervenții brutale, din păcate permise de cadrul legal existent.

G’ Competițiile noi de proiecte sunt o raritate. Spre exemplu, singura competiție de proiecte de cercetare de anvergură (PCCDI) lansată în 2017 în cadrul PNCDI este contestată în instanță. Detalii aici. Competițiile PCCF, PD și TE au fost lansate în 2016.

H’ Asistăm la aceeași opacitate în privința activității organismelor centrale. A se vedea repetatele cereri de acces la informații de interes public pe care Asociația le trimite MCI/MEN.

I’ La capitolul infrastructurilor de cercetare finanțate din fonduri publice s-a înregistrat un oarecare progres prin utilizarea platformei ERRIS. Această platformă nu include însă informații despre rezultatele științifice obținute prin folosirea infrastructurilor respective.

J’ Obținerea atestatului de abilitare rămâne o problemă deschisă, normativul care legiferează acest aspect fiind anulat în primă instanță de către Ad Astra, recursul înaintat de MEN urmând a fi discutat în noiembrie a.c..

Toate cele de mai sus ne îndreptățesc să concluzionăm că sistemul național de cercetare este într-un regres accentuat, subliniat și de cel mai recent raport privind inovarea în statele UE.

Măsuri precum scutirile fiscale pentru cercetători, premierea articolelor/brevetelor, sau ridicarea plafonului salarial orar sunt doar încercări de resuscitare a sistemului sortite eșecului în lipsa unei reforme autentice, bazată pe punctele cheie detaliate mai sus.

În lipsa unor măsuri clare ale decidenților politici în direcția trasată prin cele două documente de mai sus (respectiv scrisoarea deschisă și măsurile de implementat imediat sau pe termen mai lung) ne vom limita activitatea la publicarea anuală a unui raport, pentru cei interesați, în care să arătăm evoluțiile/involuțiile din sistem. În același timp vom veghea la respectarea cadrului legal în domeniul cercetării, inclusiv prin acțiuni în justiție atunci când calea dialogului direct cu ministerul de resort nu va da rezultate.

Membrii Asociației Ad Astra

București

08 nov. 2017