La distinction entre le rêve et la réalité, malgré son évidence apparente, pose problème si on l'interroge à partir d'une méthodologie proprement philosophique. En effet, le fait de distinguer entre rêve vécu et rêve communicable, mais aussi entre effectivité, réel et réal, introduit plusieurs nuances dans cette distinction même. Sa description phénoménologique nous permet, à la fin de notre essai, de délimiter les traits de ce

La phénoménologie, en tant que méthode philosophique d’interrogation et d’explicitation de l’auto-donation des phénomènes, s’impose comme seul point de départ légitime de toute pensée rigoureuse. Car la rigueur n’est pas simplement la réduction de la pensée à sa couche conceptuelle et au tissu des renvois contextuels qui la soutiennent, ni sa double diminution à son « essence logique » et au tissu prédéfini de ses opérations

ªtiinţa modernã, luând locul ocupat anterior de cãtre religie, poartã în ochii majoritãţii contemporanilor însãşi speranţele eschatologice ale umanitãţii [1]. Asta deoarece ştiinţa, reuşeşte prin intermediul calculului sã dea impresia stãpânirii naturii de cãtre om prin intermediul tehnicii. Iar impresia stãpânirii o aduce cu sine pe aceea a previzibilitãţii. Însã nici gândirea umanã şi nici ceea ce îi rezistã şi

Fenomenele îşi capãtã „determinitatea” întotdeauna pornind de la o privire retrospectivã care automat le include într-un orizont interpretativ mai larg. Aceastã includere nu trebuie însã înţeleasã în sensul unei construcţii explicite, ci, din contrã, este tocmai explicitarea modalitãţii efective în care viaţa propriei percepţii, şi mai ales viaţa semnificativitãţii acesteia, se desfãşoarã pentru fiecare dintre noi.

În analitica existenţialã heideggerianã gãsim o dublã imposibilitate de circumscriere definitivã atât a sensului cât şi a fenomenului. Aceasta ia naştere ca încercare de ieşire din ampla uitare a fiinţei pe care, din punctul de vedere al lui Heidegger, a dovedit-o întreaga istorie a filozofiei. Cele douã feţe interdependente ale comerţului comprehensiunii cu propriile sale posibilitãţi (sau proiecte) şi cu propriile anticipãri,