Autori: Sorin MARICA

Editorial: Rares Iordache, apãrut în Revista Vox Philosophiae, Volumul I (2009), numãrul 1, ISSN 2100-0069. , 1, 2009.

Rezumat:

În analitica existenţialã heideggerianã gãsim o dublã imposibilitate de circumscriere
definitivã atât a sensului cât şi a fenomenului. Aceasta ia naştere ca încercare de ieşire din ampla
uitare a fiinţei pe care, din punctul de vedere al lui Heidegger, a dovedit-o întreaga istorie a
filozofiei. Cele douã feţe interdependente ale comerţului comprehensiunii cu propriile sale
posibilitãţi (sau proiecte) şi cu propriile anticipãri, adicã faţa sensului şi cea a fenomenalitãţii, au
ambele un caracter esenţial nedefinitivabil. Sensul, delimitat între cele douã limite ale sale, ca sens
hermeneutic şi ca sens enunţiativ, între care se desfãşoarã un constant du-te vino al explicitãrii, îşi
relevã propria fragilitate şi inconstanţã prin presupunerea unei marje de joc, ea înseşi ne-înţeleasã.
Similar, fenomenele heideggeriene, presupun deja un ecart important faţã de fenomenologia
husserlianã, printr-o primordialitate a ascunderii, acoperirii, sensului lor autentic (deci ontologic).
Interdependenţa dintre sens şi fenomen este reliefatã prin o constantã interogare, pe de-o parte, a
sensului autentic al fenomenelor (care se manifestã dupã cum vom vedea ca auto-manifestare şi ca
logos), iar, pe de altã parte, a fenomenului sensului, enunţului ş.a.m.d. Cu toate acestea trebuie sã
acceptãm aceastã non-definitivabilitate (a sensului şi a fenomenului) ca fiind o transcendenţã
„tare”? Nu ne spune chiar Husserl cã transcendenţa oricãrui obiect perspectivat este constituitã (vezi
construitã) tocmai prin faptul perspectivãrii lui şi prin însumarea adumbririlor care-i dau sensul
obiectual, deci fiinţa lui, pentru noi? Voi încerca în continuare sã arãt cã deschiderea şi
instabilitatea, atât a fenomenului sensului cât şi a sensului fenomenului, pe care analitica
existenţialã ni le prezintã, dau seama tocmai de o altfel de transcendenţã tare.

Cuvinte cheie: Filosofie // Philosophy

URL: http://revista.filozofie.eu/4.html